Rise: Moldova riscă să plătească un miliard de lei unei companii ucrainene conectată la Platon

Autor: , in Actualitate / Social / 12 aprilie, 2021, 13:40

O decizie a Curții Districtuale Columbia permite unei companii din Ucraina să înceapă procesul de urmărire a proprietăților Republicii Moldova de pe teritoriul SUA.

Firma își revendică o datorie ajunsă la 58 milioane de dolari, sau peste un miliard de lei, și a fost deținută, până mai ieri, de un tânăr de 24 de ani din Zaporojie care, în 2019, era în căutarea unui loc de muncă.

Anterior, aceeași datorie au încercat s-o încaseze alte cinci companii din Insulele Virgine Britanice, Ucraina și Marea Britanie. Cel puțin două dintre ele erau conectate la controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, scrie Rise Moldova.

Pe 15 ianuarie 2021, Curtea Districtuală Columbia din SUA (cu rol de curte de apel) a examinat un dosar privind încuviințarea și recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine împotriva statului Republica Moldova. Mai exact, Curtea a trebuit să decidă dacă, anterior, instanța de district (cu rol de instanță de fond) din SUA a confirmat corect hotărârea din octombrie 2013 a unui tribunal din Paris, prin care Republica Moldova a fost obligată să plătească unei companii ucrainene un total de 600 de milioane de lei (circa 46,5 milioane dolari la cursul de atunci – n.r.).

Dosarul din SUA e parte a mult-discutatului proces dintre Republica Moldova și Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance), inițiat după ce, la finele anilor ‘90, ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei, lucru negat de autoritățile de la Chișinău.

CE A DECIS INSTANȚA DE APEL DIN SUA

Curtea Districtuală a confirmat decizia instanței inferioare, respingând afirmațiile Moldovei precum că nu era de competența ei să examineze o astfel de cerere și că recunoașterea unei hotărâri arbitrale străine în timpul suspendării anumitor proceduri reprezintă „o eroare”.

Aceasta a concluzionat că prima instanță nu a abuzat de discreția sa în acordarea dobânzii prejudiciabile, pentru a compensa în mod adecvat compania ucraineană pentru valoarea în timp a banilor. Pe de altă parte, Curtea Districtuală a cerut de la instanța inferioară să examineze dacă datoria pe care o are de achitat Moldova trebuie să fie calculată în lei sau în dolari. Or, de la decizia Tribunalului de arbitraj de la Paris din octombrie 2013, leul s-a depreciat cu circa 30% faţă de dolarul american, doar că nici compania ucraineană, și nici judecătorii din prima instanță, nu au explicat de ce Moldova ar trebui să suporte costul deprecierii monedei.

Concluzionăm că instanța districtuală nu a contabilizat în mod adecvat interesele pe care Moldova le-ar fi putut dezvolta în mod rezonabil pe baza acțiunilor Energoaliance în timpul arbitrajului. Din motivele expuse mai sus, confirmăm decizia din 13 noiembrie 2018 a instanței de circumscripție, precum și partea din decizia din 23 august 2019 care confirmă hotărârea arbitrală și acordă dobândă de prejudiciu”, se arată în decizia Curții Districtuale Columbia.

DISPUTA DINTRE MINISTRU ŞI CONSILIERA PREȘEDINTEI
Decizia instanţei de peste ocean a generat la Chișinău diferite interpretări. De exemplu, Fadei Nagacevschi, ministrul Justiţiei în exerciţiu, a declarat că aceasta este favorabilă Republicii Moldova şi că, de fapt, ţara noastră nu va plăti.

Fadei NAGACEVSCHI (într-un comentariu pe Facebook): Această hotărâre arbitrală se încearcă a pune în executare în diferite state ale lumii, inclusiv în SUA. Mai întâi a fost o primă hotărâre – prin care s-a recunoscut, și a doua hotărâre – prin care s-a blocat, în principiu, executarea hotărârii. Faptul că s-a blocat procedura de urmărire în SUA este în folosul nostru, pentru că obținem termen suplimentar pentru examinare. Deci, ca să fie clar, suma de aproape 60 de milioane dolari pe care Republica Moldova trebuia să o achite ca un prejudiciu companiei ucrainene a fost oprită.

Pe de altă parte, Olesea Stamate, predecesoarea lui Nagacevschi la șefia Ministerului Justiţiei și, actualmente, consilier prezidențial, susține că decizia nu este nici pe departe în favoarea Republicii Moldova.

Olesea STAMATE (într-o postare pe Facebook): Cele 58 de milioane nu au fost salvate. Din contra, Curtea de Apel a menținut decizia primei instanţe, doar că a solicitat primei instanţe să se expună dacă banii urmează a fi achitați în lei sau dolari. Mai exact, asta spune Curtea în decizia sa, dacă e sa vedem originalul în engleză.

Doar că, indiferent de interpretare, avocatul Sorin Dolea, specializat în arbitraje internaționale, consideră că, în urma deciziei instanței americane, firma din Ucraina va începe, cel mai probabil, urmărirea bunurilor Republicii Moldova pe teritoriul Statelor Unite care sunt pasibile de executare.

Sorin DOLEA (extras dintr-o analiză): Nu pot fi sechestrate și, ulterior, executate bunurile care aparțin ambasadelor, bunurile militare și bunurile deținute de Banca Națională [a Moldovei] pe teritoriul Statelor Unite. Pe de altă parte, activele care au o destinație comercială pot fi sechestrate și, ulterior, executate.

„DACĂ SUNTEŢI UN ESCROC?”
Firma ucraineană care pretinde în prezent de la Republica Moldova presupusa datorie pentru energia electrică livrată la finele anilor ‘90 se numește SPS Stileks și-și are sediul juridic în Zaporojie. Detalii, AICI

Fondată în anul 2000 şi cu un capital social de 32,5 milioane de grivne (aproape un milion de euro), firma are ca domeniu de activitate comerţul cu materiale din lemn şi obiecte sanitare. A fost deținută inițial de companii din Estonia şi Finlanda, iar ulterior de Anton Didenko, fost asistent al unui deputat local, conform unei anchete a Centrului de Investigaţii din ZaporojieDetalii, AICI

La 30 octombrie 2019, proprietar şi administrator al firmei a devenit Oleg Shirokopoyas de 23 de ani, un locuitor din Zaporojie care, în 2019, era în căutarea unui loc de muncă, iar acum deţine două companii în Ucraina. Detalii, AICI

Anume după venirea lui în firmă, mai exact – a doua zi, firma Stileks a plătit 1,5 milioane de grivne (aproape 60 de mii de dolari, la cursul zilei) pentru dreptul de a cere de la Republica Moldova presupusa datorie pentru energie electrică, ajunsă, între timp, la 58 de milioane de dolari. Detalii, AICI

L-am sunat pe Oleg Shirokopoyas, dar, după ce a ascultat cine suntem şi ce dorim să aflăm, a închis telefonul. Ulterior, nu a mai răspuns la apelurile și mesajele noastre. Totuși am reușit să luăm legătura cu el din nou, după ce l-am apelat de la un alt număr. Cel puțin, de această dată, a încercat să-și motiveze refuzul de a discuta cu noi.

Oleg SHIROKOPOYAS: Dar dacă sunteţi un escroc?…. Acum sunt foarte răspândite escrocheriile la telefon.

I-am propus să-i expediat întrebările prin e-mail, dar lui Shirokopoyas nu i-a plăcut ideea, temându-se că i-am putea trimite „mesaje suspecte”. La schimb, ne-a recomandat să expediem solicitarea prin poşta tradiţională, ceea ce am și făcut, la finele lunii februarie. Shirokopoyas a recepționat întrebările noastre la 6 martie, dar încă nu am primit un răspuns de la el.

În schimb, la 6 aprilie, Shirokopoyas a cedat firma unui concetățean de-al său – Ghenadii Rudenko. Noul proprietar i-a și schimbat adresa juridică, mutând-o din Zaporojie în regiunea Kiev.

FĂRĂ SECHESTRU ÎN UCRAINA, DAR CU REPUNERE ÎN TERMEN
În paralel cu procesul din SUA, compania Stileks a iniţiat şi procedurile de recunoaştere şi de punere în aplicare a deciziei Curții de Arbitraj din Paris şi pe teritoriul Ucrainei. Inclusiv, a cerut instituirea sechestrului pe bunurile Republicii Moldova din țara vecină.

La 9 februarie 2021, Curtea de Apel din Kiev i-a respins cererea pe motiv că, în absența informațiilor despre valoarea unor astfel de bunuri, sechestrul lor nu este justificat. Pe de altă parte, aceeaşi instanţă și în aceeași zi a emis o altă încheiere prin care a admis a altă cerere a firmei Stileks. Este vorba de reînnoirea termenului ratat (care expirase în martie 2018 – n.r.) pentru depunerea unei cereri de recunoaștere și de executare a deciziei arbitrajului din Paris din octombrie 2013.

Totodată, instanţă a decis să trimită debitorului, adică Republicii Moldova, o copie a cererii depuse de Stileks cu privire la recunoașterea și acordarea permisiunii de executare pe teritoriul Ucrainei a deciziei Curții de la Paris. Conform deciziei, instanța ucraineană i-a acordat Republicii Moldova un termen de o lună pentru a depune obiecții la cerere și petiții. Detalii, AICI

Documentele au fost recepționate de Ministerul Justiţiei de la Chișinău la 2 martie 2021, conform unui răspuns oficial al instituției, iar la 17 martie 2021 a și prezentat instanței din Kiev „observaţiile statului [Republica Moldova] în acest caz”Detalii, AICI

Avocatul Sorin Dolea spune că încheierea Curții de Apel Kiev soluționează doar cererea de repunere în termen, iar cererea de recunoaștere și de încuviințare a executării hotărârii arbitrale urmează a fi soluționată ulterior. Altfel spus, proprietățile Republicii Moldova din Ucraina sunt deocamdată în afara riscului de a fi sechestrate.

CINE STĂ ÎN SPATELE „DATORIEI”?
Pe lângă Franța, Ucraina și SUA, presupusa datorie pentru energie electrică s-a lăsat, de-a lungul anilor, cu litigii și în Republica Moldova, Belgia și Federația Rusă. Acestea au culminat în 2015 cu sechestrarea a circa 3 milioane de lei deținut de întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de dirijarea avioanelor ce survolează spaţiul aerian al Moldovei, deținuți pe un cont special în Belgia.

În tot acest timp, datoria inițială de circa 16 de milioane de dolari a crescut până la aproape 50 de milioane, pe fundalul penalităților și a diferenței de curs valutar, iar companiile care pretindeau încasarea ei s-au tot schimbat constant.

Totul a început cu Derimen Properties LTD, un offshore din Insulele Virgine Britanice, urmat de două companii din Ucraina (Energoalians TOV și Komstroy TOV). Ulterior, dreptul a o încasa de la Republica Moldova datoria pentru energia electrică s-a perindat pe la două companii britanice (Simpex LTD și Amtek Group LTD), ca, în 2019, să revină în Ucraina, la Stileks-ul deținut de Shirokopoyas.

◾ 1999-2000 | Derimen Properties LTD din Insulele Virgine Britanice. Controlată de persoane afiliate lui Veaceslav Platon. Suma datoriei: 16,3 milioane USD
◾ 2001-2013 | Energoalians TOV din Ucraina. Suma datoriei: 50 milioane USD
◾ 2013-2015 | Komstroy TOV din Ucraina. Controlată de persoane afiliate lui Veaceslav Platon. Suma datoriei: 50 milioane USD
◾ 2015-2018 | Simpex LTD din Marea Britanie. Deținută inițial de Amanda Tamara Jacqueline Edmond din insulele Seychelles. Din aprilie 2016 şi până la dizolvare în 2018, asociat majoritar este deja ucraineanul Anatolii Poltavets.
◾ 2018-2019 | Amtek Group LTD din Marea Britanie. Deținută oficial de Ronald Rodriguez Leon, 62 de ani, cetățean al Costa Rica. Acesta apărea ca director la un grup de peste 100 de firme britanice.
◾ 2019-prezent | SPS Stileks din Ucraina. Deținută oficial de Oleg Shirokopoyas, 24 de ani, și cedată recent unui concetățean pe nume Ghenadii Rudenko.

Anterior, în cadrul anchetelor RISE Moldova, am scris că cel puțin două dintre aceste companii erau controlate de persoane conectate la Veaceslav Platon, unul dintre arhitecții Laundromat-ului rusesc. Acum el neagă că ar avea legătură cu firmele respective, susţinând că acestea nu îi mai aparţin și că în spatele pretenţiilor financiare față de statul Republica Moldova ar sta deja alte persoane.

veaceslav-platon_risemoldova_2016

Veaceslav Platon, Kiev 2016 // Foto: RISE Moldova

Veaceslav PLATON: Companiile erau deținute, de fapt, de Igor Celombitko, iar eu, în principiu, îl ajutam. Eu l-am ajutat până în anul 2015, după care am pierdut orice posibilitate de a influența procesul și, din câte cunosc și înțeleg, aceste companii au fost furate de la Igor Celombitko. Au fost contrafăcute semnăturile, au fost cesionate datoriile…

Igor Celombitko este om de afaceri ucrainean și deputat în Rada Supremă a Ucrainei în anii 2002-2006. (DetaliiAICI) Numele lui apare și în decizia din 2013 a Arbitrajului de la Paris, unde este prezentat drept beneficiar al unei cote de 70% din Energoalians, prin intermediul companiei sale Stali. Detalii, AICI

[NOI] CONEXIUNI CU LAUNDROMATUL
În cadrul procesului de insolvență a firmei Komstroy, cea de la care dreptul de a încasa datoria pentru energia electrică s-a perindat pe la companii din Marea Britanie, până să revină în Ucraina, la Stileks-ul deținut de Shirokopoyas, au apărut noi conexiuni cu Laundromatul rusesc de 20 de miliarde de dolari.

Pe lângă Valemont Properties LTD din Marea Britanie, căreia Komstroy îi datora 239,7 milioane grivne (peste 7 milioane de euro, în prezent), în deciziile din Ucraina apare și PV Solutions Limited, o companie controlată de Vitaliy Podvishevsky. (Detalii, AICI și AICI) Ultimul este considerat un interpus al lui Veaceslav Platon și a deținut anterior 4,33% din acțiunile Moldindconbank, banca din Moldova folosită în „spălătoria rusească”.

O decizie din iulie 2018 a Judecătoriei Comercială din Kiev arată că PV Solutions Limited împreună cu Simpex LTD au fost cele care au solicitat ca Amtek Group LTD – firma din Marea Britanie fondată cu câteva luni mai devreme și deținută oficial de un costarican de 62 de ani, să fie recunoscută drept succesoarea de drept a creanțelor și datoriilor Komstroy față de ele. Inclusiv, să ceară de la Republica Moldova plata presupusei datorii pentru energia electrică livrată la finele anilor ‘90. Detalii, AICI

Doar că, la acea dată, PV Solutions Limited era deja de o lună de zile dizolvată. Peste doi ani firma va fi restabilită și va cere în instanțele din Ucraina anularea deciziei Judecătoriei Economice din Kiev din iulie 2018, pe motiv că nu a fost înștiințată despre procesul respectiv. La finele anului trecut, o instanță de apel din Kiev a respins cererea PV Solutions Limited. DetaliiAICI

Sursa: Rise Moldova

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

X