Un deputat român îi răspunde lui Putin: Bucovina și Basarabia au fost dintotdeauna ale României

Deputatul Alexandru Muraru, Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, a reacționat miercuri la articolul de opinie semnat de Vladimir Putin și publicat pe 12 iulie pe site-ul oficial al Kremlinului, în care președintele rus vorbește „despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor” și susține, printre altele, că Basarabia și Bucovina de Nord „au fost ocupate” de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial.

„Basarabia nu a fost „ocupată” de către România în 1918, la finalul Primului Război Mondial, așa cum afirmă președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, ci realipită, în urma unor procese democratice și realități istorice”, afirmă deputatul Alexandru Muraru într-un comunicat de presă, în care critică declarațiile președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, referitoare la Basarabia.

În opinia consilierului onorific al premierului României, articolul de opinie al președintelui rus reprezintă „o altă denaturare semnificativă a adevărului istoric și o ultragiere a memoriei celor care au purtat idealurile de libertate și democrație pentru Basarabia”.

Revizionismul, tezele disimulatorii despre trecut și denaturarea adevărului istoric nu fac decât să consolideze realitatea că narațiunile istorice false sunt parte a unui război hibrid purtat de Federația Rusă, se mai precizează în comunicat, potrivit Digi24.

Bucovina și Basarabia au fost dintotdeauna ale României

„Bucovina a făcut parte din ținutul istoric al Moldovei dintotdeauna, până când a fost anexată de Monarhia Habsburgică în 1775, iar Basarabia, teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost anexată prin Tratatul de la București din 1812 de către Imperiul Rus”, explică deputatul Alexandru Muraru, care mai spune că „nu doar victoriile militare din Primul Război Mondial sau intervenția armatei au stat la temelia României Mari, ci actul de voință al națiunii române și al locuitorilor majoritari români din teritoriile alipite de către imperiile care au răspuns unei realități istorice”.

Desăvârșirea unității naționale a românilor la 1918 s-a înfăptuit prin actele de unire de la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, în timp ce tratatele de pace care le-au dat consacrarea internațională au fost semnate în anii 1919-1920, susține Alexandru Muraru, care precizează că România nu a „ocupat” Basarabia și nici Bucovina de Nord în 1918, ci le-a realipit la în urma unor procese democratice prin care populația majoritar românească din aceste provincii și-a exprimat dorința de unire cu Regatul României.

Istoria evitată de Vladimir Putin

„Bucovina de Nord și Basarabia au fost anexate de către Rusia sovietică în urma pactului Ribbentrop – Molotov din august 1939 pe care tezele centrale și discursul oficialilor de la Moscova evită să îl amintească. Prin acest pact, s-au împărțit sferele de influență în Europa între Germania nazistă și Rusia sovietică, iar în protocolul adițional secret Basarabia era „alocată” lui Stalin, la înțelegere cu Hitler. Anexarea Bucovinei de Nord a venit în urma lăcomiei liderului sovietic care, inițial, dorea să anexeze toată Bucovina, deși U.R.S.S. nu avea niciun drept istoric ori național, la fel ca în cazul Basarabiei”, punctează Alexandru Muraru, care este la bază istoric specializat în problematica memoriei.

Acesta mai explică că „anexarea doar a Bucovinei de Nord de către U.R.S.S. în 26-28 iunie 1940 s-a făcut în urma tensiunii diplomatice sovieto-germane generate de ieșirea U.R.S.S. din limitele acordului de delimitare a sferelor de interesele din august septembrie 1939, provincie nemenționată în articolul 3 al protocolului adițional al pactului Ribbentrop – Molotov”.

„Aceste puncte de vedere enunțate de către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, care utilizează revizionismul, tezele disimulatorii despre trecut și denaturarea adevărului istoric fac parte din recuzita istoriografică cunoscută post-sovietică rusă de aproape 100 ani, un semnificativ război hibrid, și au rolul de a construi narațiuni istorice false pentru a-și justifica visele post-imperiale, expansioniste, care încearcă să conteste realitățile geopolitice stabilite prin tratatele internaționale și principiile democratice pe baza cărora s-au construit și funcționează statele și instituțiile secolelor XX-XXI”, conchide deputatul Muraru.