Membrii Guvernului Gavriliţa: Cariera, trecutul și veniturile declarate

Autor: , in Actualitate / Politic / 4 august, 2021, 19:10

Cabinetul de miniştri care urmează să fie supus procedurii de vot în şedinţa de vineri, 6 august, va număra 16 membri. Printre aceştia se regăsesc deputaţi aleşi pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate, foşti membri ai Guvernului condus de Maia Sandu în 2019 și consilieri prezidenţiali. O bună parte din garnitură sunt experţi din organizaţii neguvernamentale, scrie anticoruptie.md.

Natalia Gavriliţa, prim-ministru al Republicii Moldova

Natalia Gavrilița, 43 de ani, este originară din satul Mălăeşti, raionul Grigoriopol, stânga Nistrului. Este vicepreședinta PAS, iar la alegerile din 2021 a candidat pe poziţia a doua în lista formaţiunii pe care o reprezintă.

Natalia Gavriliţa

În 2019, Natalia Gavriliţa a fost ministra Finanțelor în guvernul condus de Maia Sandu. În perioada 2015–2019, a fost directoare generală a Fondului Global pentru Inovare.

A activat ca secretar de stat al Ministerului Educației în perioada 2013-2015. A mai deținut funcția de șefă a Departamentului politici și dezvoltare macroeconomică în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului și șefă a Departamentului politici și coordonarea asistenței externe din cadrul Cancelariei de Stat.

Pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, IFC, UNICEF și alte organizații internaționale.

Natalia Gavrilița este licențiată în drept internațional și are un masterat în politici publice la Școala de Guvernare J.F. Kennedy a Universității Harvard.

În ianuarie 2021, a fost desemnatăde președinta Maia Sandu în calitate de candidată la funcția de prim-ministru. Gavriliţa a prezentat în Parlament, la 11 februarie, programul de guvernare șigarnitura sa guvernamentală, dar a anunțat că pledează pentru alegeri anticipate și le-a cerut deputaților să plece din Parlament: „Dragi deputați, vă rog să plecați din Parlament, să o faceți pentru copiii voștri”.

În urma votării, ea și echipa prezentată nu a acumulat niciun vot. Oponenții politici au criticat prestația ei, calificând-o drept o sfidare a Constituției. Cu toate astea, Maia Sandu a înaintat repetat candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru. Deputații socialiști au contestat la Curtea Constituțională decizia șefei statului de numire repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru, dar înalta instanță a respins contestația socialiștilor. 

În declarația de avere depusă la CEC, Natalia Gavrilița a indicat un salariu de 54.347 de lire sterline de la Fondul Global de Inovații și 106.299 de lei de la Ministerul Finanțelor. Alți circa 62.000 de lei au intrat în contul familiei sale de la Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova, iar 207.277 – de la Fundația Konrad Adenauer.

Conform declarației, familia Nataliei Gavrilița deține un depozit bancar la Lloyds Bank și trei autoturisme: un Lexus RX 350, fabricat în 2009 și cumpărat cinci ani mai târziu cu 17.000 de euro, un Subaru Forester, produs în 2008 și cumpărat anul trecut cu 3.500 de euro.

La capitolul imobile, declară că deține în proprietate doar un apartament. Acesta are 52 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 275.722 de lei. În ianurie 2021, a fost înintată de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, dar nu a acumulat voturile necesare din partea Parlamentului.

Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

Nicu Popescu, 40 de ani, originar din Chişinău. Popescu a mai deţinut funcţia respectivă şi în 2019 în Guvernul condus de Maia Sandu. Potenţialul şef al diplomaţiei moldoveneşti este cercetător și expert în politică externă profesor universitar asociat la Institutul de Științe Politice (Sciences Po) din Paris și director al programului Europa lărgită din cadrul Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), biroul de la Paris.

Nicu Popescu

Anterior a activat în cadrul unor centre de cercetare de la Bruxelles (CEPS), Londra (ECFR), și Paris (EUISS). Nicu Popescu are peste 60 de publicații științifice și cărți în domeniul politicii externe și de securitate.

Este licențiat al Universității de Stat de Relații Internaționale din Moscova (MGIMO) și doctor în științe politice și magistru în relații internaționale și studii europene la Universitatea Central Europeană, Budapesta.

Prioritatea principală, anunţată de Nicu Popescu, este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

În Declaraţia de avere depusă de Nicu Popescu, în iulie 2019, la preluarea funcţiei de ministru de Externe în Guvernul Sandu, a raportat un salariu obținut de circa 83.000 de euro, pentru perioada 2018–2019, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, dar și de la Consiliul European pentru Relații Externe.

La acest venit s-a mai adăugat și salariul soției de la Banca Societe Generale, în mărime de 15,7 mii de euro.

Nicu Popescu a mai declarat o remunerare de aproape 1.400 de euro de la Fundația Națională de Științe Politice din Paris, 104.000 euro cu titlu de „indemnizație/contribuție la fondul de pensionare” din partea Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, și încă circa 11.000 de lire de sterline (echivalentul a circa 12.000 de euro), obținuți din darea în chirie a unui apartament.

Popescu a declarat trei apartamente, o vilă de 105 metri pătrați și un autoturism de model Suzuki Vitara, procurat în 2017 cu 14.000 de euro.

Vlad Kulminski, viceprim-ministru pentru Reintegrare

Vlad Kulminski a fost consilier pe politica externă și planificare strategică în Guvernul Maia Sandu. În perioada 2020–2021, a deținut funcția de consilier pentru reglementarea conflictelor în cadrul Biroului anti-criza al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Vlad Kulminski

A elaborat și a implementat programe în domeniul soluționării conflictelor și bunei guvernări din regiune în cadrul diferitor organizații internaționale, inclusiv Dialog Umanitar din Elveția, PNUD, DFID, Banca Mondială.

În perioada 2016 – 2019 a fost directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS). A activat în calitate de expert politic la Ambasada SUA și cea a Marii Britanii în Moldova.

Vlad Kulminski este magistru în relații internaționale și studii europene la Universitatea Central Europeană din Budapesta și mai deține un master în administrație publică de la Școala Maxwell de cetățenie și afaceri publice din New York, SUA.

Este absolvent al programelor Fulbright și John Smith și al Programului pentru tineri lideri ai Conferinței de securitate de la München.

În 2013, el a renunțat la un post mai bine plătit pentru a deveni consilierul premierului Iurie Leancă. Potrivit unei investigaţii RISE Moldova, Kulminski s-a angajat la stat pentru un salariu de circa 9.000 de lei, în timp ce la PNUD încasa lunar aproape 30.000.

Diferenţa dintre salarii i-ar fi fost achitată de o organizație nonguvernamentală din Germania, Institut für Europäische Politik (IEP, Institutul de Politici Europene) cu sediul în Berlin, finanţat de George Soros. Pentru șase luni, lui Kulminski i-au fost transferaţi 270.000 de lei (în medie, 45.000 de lei pe lună, iar tranzacția a fost justificată prin „servicii de cercetare”, scrie RISE Moldova.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare

Iurie Țurcanu este expert în digitalizare, cu o experiență de 15 ani în domeniu. În prezent, este coordonator Digitalizare la Agenția de Guvernare Electronică unde activează din 2011, iar în perioada 2019 – 2020 a deținut funcția de director.

Iurie Ţurcanu

Iurie Țurcanu este unul dintre dezvoltatorii principalelor platforme digitale guvernamentale precum MCloud, Msign, MPass, Mobile e-ID, MConnect.

În perioada 2000–2011 a fost șeful Direcției Analiză și Proiectare a Sistemelor Informaționale la Endava Group. Din 2005 este lector universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde predă cursurile de Ingineria Programării și Tehnici și Tehnologii de Guvernare Electronică.

A oferit consultanță în domeniul digitalizării și e-guvernării unor structuri din Polonia, România, Bulgaria, Ucraina, Macedonia, Uzbekistan, Zambia, Mozambic. Iurie Țurcan deține diplomă de licență și masterat în domeniul Informaticii a Universității Tehnice a Moldovei.

Principalele proiecte derulate sub conducerea sa includ: platforma tehnologică comună MCloud, serviciul guvernamental de plăți electronice MPay, platforma guvernamentală de schimb de date și interoperabilitate MConnect și dezvoltarea unei infrastructuri pentru semnături electronice, inclusiv semnătura mobilă.

Înainte de a se alătura echipei Agenției de Guvernare Electronice, Țurcanu a condus un grup de arhitecți și analiști de sisteme de informații într-o companie multinațională de IT, în cadrul căreia el și echipa sa au dezvoltat și implementat sisteme de informații complexe pentru multe companii la nivel global în domenii precum finanțe, investiții, telecomunicații și mass-media.

Iurie Țurcanu a prezentat declarația de avere la plecarea din funcția de director al Agenției de Guvernare Electronică (AGE), la 29 ianuarie curent, în care a declarat venituri de peste 829.545 de lei din salariu și servicii de consultanță, dar și 23.187 lei din activitatea didactică la Universitatea Tehnică a Moldovei. Soția acestuia a declarat un salariu de 450.332 lei de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”.

Familia Țurcanu are în proprietate mai multe apartamente și alte bunuri imobile: un apartament dobândit în 2019, cu o suprafață totală de 104,3 metri pătrați, cu valoare de 732.112 lei, un apartament dobândit în 2000, cu suprafață totală de 66,4 metri pătrați, cu valoare de 409.853 lei, un apartament dobândit în 2012, cu o suprafață totală de 105,8 metri pătrați, cu valoare de 686.706 lei. O avere imobilă – dobândită în 2019, cu o suprafață totală de 3,2 metri pătrați, cu valoare de 16.476 lei, și o avere imobilă dobândită în 2012, cu o suprafață totală de 9,7 metri pătrați, cu valoare de 21 607 lei.

Totodată, Țurcanu deține un autoturism Volvo, fabricat în 2011, pe care l-a procurat în 2014 cu doar 25.000 de lei şi trei conturi curente la Moldindconbank, în care păstrează 9.381 de lei, 51.660 de lei și 707.541 de lei.

Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției 

Sergiu Litvinenco, 40 de ani, este originar din satul Hârtop, raionul Cimişlia, membru fondator și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova în  2005, iar mai devreme – a Colegiului Republican de Informatică.

Sergiu Litvinenco

Anterior, a fost consultant juridic la organizația neguvernamentală Fortius, al cărei scop declarat este „mobilizarea cetățenilor pentru exercitarea dreptului lor de a participa la procesele decizionale și de a cere o mai bună guvernare”.

Litvinenco este și unul dintre fondatorii acestei organizații obștești. A mai activat în calitate de consultant juridic în diferite proiecte cu finanțare internațională, prin intermediul cărora se acorda consultanță unor instituții de stat.

Printre acestea – și Ministerul Educației în perioada în care acesta era condus de actuala președintă a țării, Maia Sandu.

Anterior a mai fost propus la funcția de ministru al Justiției de către președinta Maia Sandu.

La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a candidat pe poziţia a patra de pe lista PAS.

În declarația de avere depusă la CEC a indicat un venit de peste 334.000 de lei pentru 2019-2020 și 330.000 lei în calitate de compensație de la Parlament,  și alți 9.680 de lei de la asociația Fortius. Soția sa a adus în familie peste 486.000 lei de la Expert Grup și peste 175.000 lei de la PricewaterhouseCoopers.

Litvinenco mai declară un teren de zece ari, o casă de locuit pe care a dobândit-o prin moștenire și două apartamente de 52 metri pătrați și, respectiv, 80 metri pătrați familia deține două automobile – un Mercedes produs în 2007 și achiziționat în 2012 cu 12.000 euro și o Toyota Auris, produs în 2007 și achiziționat cu 7.000 de euro.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 a figurat cu nr. 9  pe lista naţională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr, poziție care i-a asigurat un fotoliu de deputat.

În 2019, a fost președinte al Comisiei juridice numiri și imunități, iar ulterior – membru al acestei comisii. În cadrul activității din Parlament, a elaborat și promovat acte normative referitoare la realizarea reformei justiției și pentru combaterea corupției, din domeniul electoral (anularea sistemului electoral mixt) și cel al administrației publice.

Citește continuarea materialului pe anticoruptie.md.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Faci un comentariu sau dai un răspuns?


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *