Inga Grigoriu cere noului Parlament să înregistreze și să examineze Raportul comisiei Laundromat

Autor: , in Politic / Populare / 10 septembrie, 2021, 12:15

Președinta comisiei Laundromat, Inga Grigoriu, ce a examinat fenomenul spălărilor de bani din anii de referință – 2010-2014, operațiune implementată prin intermediul instituțiilor financiar-bancare autohtone și instanțelor judecătorești naționale, cere noului Parlament să examineze acest raport.

Inga Grigoriu a amintit că schema, denumită Global Laundromat, a fost una dintre cele mai vaste operațiuni împotriva securității financiare, economice și naționale a statului nostru: „Schema respectivă a afectat nu doar reputația R. Moldova pe plan internațional, dar a și subjugat instituțiile naționale ale statului, creând premisele jafului bancar, atacuri raider, devalizări de importante întreprinderi, dezvoltând la turații maxime fenomenul marii corupții, a îmbogățirilor ilicite, a evaziunilor fiscale, toate aceste acțiuni culminând cu o stare de impunitate care dezamăgește cetățeanul R. Moldova până în prezent”.

„Pentru prima dată, la finalul a. 2020, debutul a. 2021, efectele acestei tipologii au fost analizate de o instituție reprezentativă, pe platforma unei comisii parlamentare de anchetă care, a operat cu răspunsurile organelor competente și a elaborat, în luna mai, curent, un Raport exhaustiv ce vizează acest fenomen,” a mai spus ex-deputata.

Totodată, Inga Grigoriu și-a exprimat regretul pe motiv că Raportul comisiei nu a fost audiat în plen din cauza „acțiunilor unei majorități de membri ai acestei comisii din legislatura precedentă care au tergiversat procesul, cu scopul de a eșua înregistrarea Raportului și a Proiectului de Hotărâre privind Raportul Comisiei”.

Inga Grigoriu a îndemnat actuala componență a legislativului să înregistreze și să examineze Raportul comisiei Laundromat: „În prezent, avem o nouă componență a Legislativului, care optează pentru lupta anticorupție și eliminarea schemelor care afectează securitatea cetățeanului R. Moldova. Cu regret, constatăm că și în aceste condiții și circumstanțe, Raportul menționat nu este nici până astăzi înregistrat în circuitul actelor normative a Parlamentului R. Moldova, cu toate că au fost făcute mai multe solicitări. Dacă în legislatura precedentă, o majoritate psrm-șor a fost motivul blocării înregistrării Raportului, astăzi nu mai există acest impediment.

Pe această cale, chemăm la responsabilitate actualul Legislativ și, în același timp, facem un apel către actualul președinte al comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, responsabil de domeniul de activitate al căruia reprezintă acest Raport, să se implice în proces, dinamizându-l.”

De asemenea, Inga Grigoriu a atenționat deputații actuali asupra faptului că „organele de anchetă urmăresc deciziile parlamentarilor în acest sens și, credem că nimeni din actuala guvernare nu este cointeresat să fie dat uitării acest act criminal de proporții deosebit de mare îndreptat împotriva securității naționale și a cetățenilor implicit, astfel încât autorii, beneficiarii și executorii să scape basma curată.”

În acest sens, spune ex-deputata „Procuratura R. Moldova, din lipsă de interes al societății și instituțiilor reprezentative ale statului, în liniște va clasa dosarele aferente, după modelul scoaterii de sub urmărire penală a judecătorilor, emițători de ordonanțe, dar și a executorilor judecătorești, generatori de evaziuni fiscale în proporții deosebit de mari.”

În concluzie, Inga Grigoriu a menționat că „instituția care reprezintă centrul național de colectare, analiză și diseminare a datelor financiare către alte organe competente, inclusiv cele de drept și de anchetă, este Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării de Bani care are drept obiectiv investigații financiare complexe, tipologii de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Raportul comisiei parlamentare de anchetă elucidează mecanismul spălărilor de bani din anii 2010-2014 și constată o lipsă de rezistență a acestei instituții în fața, atât a modificărilor legislative, operate în particular pentru această operațiune, cât și în fața factorului politic, dominat de anumite persoane cu funcții de demnitate publică sau funcții decizionale. Va fi grav dacă, după același model din anii precedenți, Serviciul va manifesta aceeași atitudine, ținând cont de faptul că, pe o perioadă nedeterminată, instituțiile statului se vor alinia cerințelor unei formațiuni politice prezentă de curând, în majoritate absolută în instituțiile publice, fără opoziție parlamentară credibilă.”

Inga Grigoriu a mai menționat că, pe parcursul lucrărilor Comisiei, au fost identificate și alte tipologii de spălări de bani, care „conform răspunsurilor instituțiilor competente, au fost contracarate în timp, însă, fenomenul continuă, implicit prin segmentul transnistrean, regiune a R. Moldova la care instituțiile centrale, cum ar fi BNM, nu au acces în vederea recepționării informațiilor de la instituțiile financiare ce activează în perimetrul menționat.”

„Îngrijorări în acest sens au fost exprimate de către Banca Națională în răspunsurile oferite Comisiei parlamentare de anchetă privind spălarea de bani, iar la elaborarea mecanismelor de monitorizare și identificare a fluxurilor financiare din stânga Nistrului, cât și la contracararea schemelor ilicite va trebui să intervină actualul Guvern. Altfel, R. Moldova, prin instituțiile sale publice, va rămâne și în continuare, în incapacitate de a oferi, un minim de siguranță cetățenilor săi.” – a mai spus Inga Grigoriu.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Comentarii


Faci un comentariu sau dai un răspuns?


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *