Echinocțiu de toamnă 2021. De ce ziua nu e chiar egală cu noaptea astăzi și efecte asupra organismului

Azi are loc echinocțiul de toamnă, când ziua este, teoretic, egală cu noaptea. Din punct de vedere astronomic, acest moment marchează trecerea la anotimpul de toamnă. Totuși, distribiția luminii nu este perfect „egală”, așa cum am fost învățați.

Echinocțiul de toamnă 2021 reprezintă debutul toamnei din punct de vedere astronomic. Astfel, ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 21 decembrie.

Oamenii care trăiesc aproape de ecuator au zile de aproximativ 12 ore și nopți de 12 ore pe tot parcursul anului, așa că echinocțiul va trece neobservat. Dar aproape de poli, în zone ca partea de nord a Canadei, Norvegiei și Rusiei, există diferențe foarte mari între durata zilelor și a nopților – cu ierni lungi și întunecate și veri în care abia se face noapte.

Dar în timpul echinocțiilor, toată lumea, de la un pol la celălalt, se bucură de o perioadă de 12 ore de zi și 12 ore de noapte. Dar distribuția nu este chiar atât de „egală” pe cât am putea crede, iar pentru acest lucru există o explicație științifică.

Se pare că, de fapt, avem ceva mai multă lumină de zi decât întuneric, la echinocțiu, în funcție de locul în care ne aflăm. După cum explică Serviciul Național Meteorologic din SUA, orele „aproape” egale ale zilei și nopții se datorează modului complex de măsurare a răsăritului și refracției luminii solare în atmosfera noastră.

Această refracție a razelor de lumină face ca soarele să apară deasupra orizontului atunci când poziția efectivă a soarelui este sub orizont. Ziua este puțin mai lungă la latitudini mai mari decât la ecuator, deoarece soarele are nevoie de mai mult timp să răsară și să apună cu cât ne apropiem de poli.

Așadar, la echinocțiul de toamnă, lungimea zilei va varia puțin în funcție de locul în care ne aflăm. Iată câteva date pentru a vă oferi o idee aproximativă:

La ecuator: aproximativ 12 ore și 6 minute (Quito, Ecuador; Nairobi, Kenya; Singapore)â
La 30 de grade latitudine: aproximativ 12 ore și 8 minute (Houston, Texas; Cairo, Egipt; Shanghai, China)
La 60 de grade latitudine: aproximativ 12 ore și 16 minute (Helsinki, Finlanda și Anchorage, Alaska)
Pentru o distribuție cu adevărat egală a perioadelor de zi și de noapte, trebuie să așteptăm câteva zile sau chiar săptămâni după echinocțiul oficial. Acea zi se numește equilux și apare în funcție latitudinea la care ne aflăm.

În R. Moldova, ziua va fi egală cu noaptea de pe 26 septembrie.

Efecte asupra organismului

Odată cu sosirea toamnei, când temperaturile sunt în scădere, organismul uman are nevoie de două săptămâni pentru a se adapta. Mai mult decât atât, corpul resimte un stres puternic când vine vorba de o diferență de temperatură de 10 grade.

Studiile arată că modificările de temperatură de 1-2 grade într-un oraș pot pune în pericol viețile celor ce au afecțiuni cardiace, pulmonare sau suferă de diabet. Schimbările meteorologice bruște pot determina creșterea nivelului de stres, boli hidrice, tulburări are comportamentului sau chiar deficiențe mentale.

Mai mult decât atât, schimbările de temperatură afectează și metabolismul. Astfel, crește riscul de apariție a unor boli precum alergiile, afecțiunile pulmonare, astmul, afecțiunile respiratorii, tulburările de nutriție și depresia.

Toate aceste efecte și cauze ne determină sa fim mai precauți, încercând să rămânem pozitivi și activi pe tot parcursul anului.