Igor Grosu, pentru presa română: Pericolele de ordin hibrid sunt prezente și pot influența lucrurile

În timp ce Ucraina luptă pentru eliberarea de ocupantul rus, Republica Moldova, țară neutră din punct de vedere militar, are probleme tot mai acute cu securitatea. Pe lângă atacurile hibride, se repetă incidentele cu fragmente de bombe trimise de ruși spre Ucraina, care cad pe teritoriul Moldovei. Cea mai simplă și sănătoasă decizie pe care o poate lua un stat la granițele căruia este nu doar un război în derulare, ci și un agresor bine înarmat, adică Rusia, este să investească în propria apărare. Președintele Parlamentului din Republica Moldova, Igor Grosu, a vorbit la „Pașaport Diplomatic” de la Digi24 despre reacțiile pe care le-a produs această hotărâre la Moscova.  

Cristina Cileacu: Domnule președinte, Moldova este practic cea mai afectată țară, suferă de pe urma războiului început de ruși în Ucraina și sunt mai multe crize suprapuse cărora trebuie să le facă față atât autoritățile, cât și cetățenii. Și aș vrea să vă întreb întâi cum face față populația acestor crize continue deja și, cum spuneam, amestecate.

Igor Grosu: Cum rezistăm? Bine, sunt două lucruri mari. Pe de o parte este ajutorul de care noi beneficiem și aici un mare mersi, un mare mulțumesc României, care a fost de fiecare dată prima. România ne-a ajutat enorm și ne ajută în continuare. Mersi mult și o să spunem de fiecare dată lucrul ăsta, partenerii occidentali, la fel și felul de a fi al cetățenilor noștri și aici, în primul rând, aș spune, aș aduce în față felul cum s-au comportat în raport cu refugiații. Noi, la un moment dat, în Republica Moldova au trecut peste jumătate de milion de refugiați. O sută de mii, peste 100 de mii au rămas pe teritoriul nostru, capacitățile noastre fizice de cazare după estimările noastre erau de vreo 20.000. Și întrebarea pe care noi ne-am pus: unde sunt restul de 80.000, iar răspunsul a venit foarte repede, erau în casele oamenilor noștri, deja au deschis casele, practic în tot satul, în tot orașul, mergeau cu mașinile lor la hotar, îi preluau, care veneau pe jos de la Odesa, de la Nicolaev, îi aduceau la Chișinău sau îi duceau în oraș, în sate. Eu cred că asta, aceste două ingrediente, ajutorul de care am beneficiat și beneficiem în continuare, mobilizarea, empatia oamenilor moldovenilor ne-au făcut și ne fac să trecem mai bine. Dacă ar fi să vorbim de criza energetică, iarăși ar trebui să învățăm din mers cum să diversificăm sursele, cum să cumpărăm gaze, nu doar de la Gazprom, dar de pe piețe, de la alți furnizori, să facem economii. Da, anul ăsta am făcut economii și lumea a făcut economii până la 40 și în alte cazuri 50 de procente.

Cristina Cileacu: Și în momentul ăsta cum stați cu energia?

Igor Grosu: Suntem bine și pe gaze. Am reușit să facem și rezerve, nu doar să asigurăm funcționalitatea sistemului termoenergetic. Am trecut pe păcură parțial, pentru că e mai ieftin, e mult mai ieftină și este încă mai ieftină Pe electricitate, am avut o provocare acum o lună, o lună și jumătate, când a început Rusia bombardamentul ăsta terorist asupra infrastructurii critice a Ucrainei. În primul val ne-a lovit, ne-a afectat rău de tot, a căzut curentul, sistemul, toată țara. Și iarăși, grație colaborării cu colegii din România, a fost posibil să dăm lumină în toată țara într-un termen record, de ordinul orelor. Acum stăm mai bine, pentru că și-a reînceput activitatea centrala de la Cuciurgan.

Cristina Cileacu: Din Transnistria.

Igor Grosu: Din Transnistria, către care mergea o parte din gaze. Aceasta permite, pe de o parte, să asigurăm cu electricitate ieftină Republica Moldova, dar și sudul Basarabiei, regiunea Odesa. Pentru românii din România, ca să zic așa, probabil se cere o explicație. Sistemul energetic din Republica Moldova, Ucraina, a fost proiectat pe timpul Uniunii Sovietice și interdependența este una foarte mare la moment. Noi, din păcate, abia acum Republica Moldova investește în interconexiuni cu România, interconexiuni care țin să reducă dependența de această regiune sau de sistemul vechi sovietic. La acest moment, repet, avem și electricitate, avem gaze, deci am reușit să stabilizăm situația la capitolul nimeni, dar lecția învățată pentru anul viitor e să fim mai bine pregătiți.

De pe acum facem lucruri ca să fim pregătiți pentru iarna lui 2023, pentru că Rusia va continua să folosească gazul pe post de armă geopolitică. Mă tem că bombardamentele vor continua. De aceea și avem nevoie de aceste interconexiuni pe sud, pe nord și așa mai departe.

Cum schimbă războiul percepțiile

Cristina Cileacu: Ce mai continuă rușii sunt bombardamentele, bombardamentele grele asupra Ucrainei, care mai afectează și Moldova, din când în când, vedem că din ce în ce mai des, din păcate. Ca atare, Moldova a decis să își securizeze mai bine țara, pentru că practic, securitatea este problema numărul unu în momentul acesta. Ce reacție aveți din partea rușilor, dar și din partea populației de origine rusă, care este în Moldova, în ceea ce privește decizia Moldovei să vă înzestrați mai bine militar, să investiți în apărare.

Igor Grosu: Eu cred că n-ar fi corect să spunem populația vorbitoare de limbă rusă versus vorbitori de limbă română, pentru că atunci când a început războiul, când a început valul de refugiați, noi am văzut foarte mulți vorbitori de limbă rusă…

Cristina Cileacu: Atunci poate ar fi corect să spunem populația pro-rusă.

Igor Grosu:…care au fost foarte implicați și au condamnat. Chiar a fost așa, un exemplu comic, când ambasadorul Federației Ruse la Chișinău a ieșit cu un apel public și, de ce nu, conaționalilor săi, vorbitorilor de limbă rusă, dacă vă simțiți sau sunteți intimidați în situația actuală, iată acest mail, a plasat un mail, anunțați-ne și noi vom interveni. Sunt plăcut surprins de ce a fost, a urmat o avalanșă de mesaje din partea vorbitorilor de limbă rusă, nu din partea românilor, în care mesajul principal era de genul: „Vă rugăm frumos, nu ne purtați de grijă, lăsați-ne în pace, suntem foarte bine aici și nu ne cătați de grijă!

Revin la întrebarea dumneavoastră. Sigur, cei care cumva mental, ideologic sunt dependenți sau conectați la propaganda rusă, au avut această reacție. Și aici probabil se văd roadele propagandei ruse, care de fiecare dată spune: „Voi, Moldova, sunteți stat neutru, ați consfințit neutralitatea în Constituție, la ce vă trebuie să vă gândiți la apărare? Sau 30 de ani de zile, practic, nimic nu s-a făcut pentru armată, pentru sistemul de apărare.” Noi spunem în felul următor – neutralitatea nu e o decorație pe care ai pus-o pe perete și te uiți cât de frumoasă e. Neutralitatea trebuie consolidată, apărată, în special în cazul țărilor care nu fac parte sau nu beneficiază de un …

Cristina Cileacu: O umbrelă cum este NATO.

Igor Grosu: O umbrelă, exact. Sau da, un angajament colectiv al mai multor țări, care se ajută reciproc. În cazul nostru, lucru consfințit în Constituție, noi, cu atât mai mult trebuie să ne consolidăm sistemul de apărare. Noi avem deja trei precedente, trei incidente, când fragmente de rachete lansate de Federația Rusă din Marea Neagră împotriva infrastructurii critice, orașelor și așa mai departe, ucrainene au căzut, s-au detonat în proximitatea Republicii Moldova. Slavă Domnului, nu am avut victime și au fost doar pagube materiale pentru infrastructură. Dar asta încă o dată dovedește că noi trebuie să investim și o să investim. Sunt elemente de apărare defensivă, deci de aparare, nu sunt de…

Cristina Cileacu: Atac.

Igor Grosu: Atac. Vom continua să apărăm, să consolidăm capacitatea noastră cibernetică, de securitate cibernetică. Noi suntem supuși în prezent atacurilor cibernetice, ele la fel, vin de la aceeași adresă și de obicei este vizată infrastructura critică, instituțiile, aceleași: Parlament, alarme false cu bombă, aeroport, judecătorii, școli și așa mai departe. Practic am dublat bugetul pentru apărare. Este prima dată când anul acesta, pentru 2023 noi am făcut lucrul ăsta și vom continua să investim în sistemul nostru de apărare. Militarii noștri vor continua să participe la exerciții comune, că vorbim de România, că vorbim de alți parteneri. Da, dacă vrei să faci parte dintr-un sistem european sau mondial de apărare, trebuie nu doar să beneficiezi prin aceste participări, dar trebuie să-ți aduci și tu contribuția prin puținul care îl ai, dar trebuie să fie aliniat.

Tehnici rusești de intimidare

Cristina Cileacu: Vă întrebam ce reacție așteptați de la ruși și de la pro-rușii din…

Igor Grosu: S-au pornit, sigur, nu au întârziat criticile.

Cristina Cileacu: Și aș cita-o și pe bașkanul Găgăuziei, care a spus că o înarmare a Moldovei ar însemna să se încălzească conflictul înghețat Transnistria.

Igor Grosu: Sunt exponenți ai coloanei a cincea, sunt exponenții Kremlinului, care au fost alimentați 30 de ani de zile ideologic, financiar, logistic și așa mai departe, care și acum continuă să promoveze agenda Federației Ruse. Ipocrizia lor e atât de mare încât atunci când da, ați văzut, era vorba de câteva unități blindate care au fost furnizate Armatei Naționale și un cuvânt, chiar și această persoană pe care ați menționat-o dumneavoastră, un cuvânt nu am auzit despre armata rusă care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, un cuvânt nu am auzit despre depozitul de muniții de la Cobasna, care reprezintă un pericol enorm, e cel mai mare din Europa, cu muniții pe timpul, am impresia, celui de-Al Doilea Război Mondial, o parte va trebui să fie utilizată pe loc, nu mai poate fi transportată. Deci, iată, aceasta este ipocrizia. Când o armată străină se află pe teritoriul tău, când munițiile sunt, care prezintă pericol direct la adresa securității Republicii Moldova, iată aici nu vedem o atitudine și o poziție politică, civică a acestor exponenți. Sunt exponenții Federației Ruse care încearcă să speculeze, încearcă să capitalizeze, da, chiar să capitalizeze prin nenorocirea ucrainenilor, pentru că atunci când îi întrebi în public care este opinia dumneavoastră vizavi de ce se întâmplă în Ucraina, dați o apreciere, spuneți ce e acolo, noi spunem că este un război, o invazie a Federației Ruse împotriva Ucrainei, dumneavoastră cum apreciați? Și această persoană, și primarul general al Capitalei, un prefăcut român și unionist, i-au trebuit opt luni de zile ca într-un final să spună că e agresiune.

Republica Moldova, în vizorul Rusiei

Cristina Cileacu: Uitându-ne la ce se întâmplă în ultima vreme, câtă presiune este practic pe Republica Moldova, pe guvernul în funcție din Moldova, în ce măsură simțiți că Moldova este și o țintă militară pentru Rusia, nu doar o țintă hibridă?

Igor Grosu: Acum un an, aproape un an da, pentru că războiul a început în 24 februarie, deci în curând o să fie un an de război. Acum un an, în condițiile în care acțiunile militare erau aproape de Odessa și Nikolaev, pericolul era mult mai mare, pentru că și aparițiile televizate a unor generali din armata rusă și escapadele președintelui Bielorusiei într-un interviu, da, cu hărți și așa mai departe, arătau, trădau intenția de a face joncțiunea…

Cristina Cileacu: …cu Transnistria.

Igor Grosu: Exact, implementa așa-anumita Rusie Mare: Crimeea, regiunea Odessa, joncțiunea cu Transnistria. Ultimele evenimente, victoriile pe care le-a înregistrat armata ucraineană în Herson au îndepărtat acest pericol. Noi, la acest moment, nu vedem un pericol iminent de escaladare a conflictului la hotarele Republicii Moldova. Asta a temperat și din elanul coloanei a cincea, care, dacă la începutul războiului era foarte vocală și cumva era în așteptare, se vedea și un pic de furie, s-au mai temperat și cei din Transnistria, autoritățile separatiste de acolo, care au devenit foarte atente și în limbajul public, dar și în discursurile care erau offline. Faptul că armata ucraineană a înregistrat succese i-a mai temperat, dar rămân prezente, în, cum am spus, pericole de ordin hibrid. Ele își au efectul lor, nu sunt de neglijat, chiar pot influența lucrurile, viabilitatea instituțiilor statului.

Noi, slavă Domnului, am reușit să stabilizăm situația. Au fost tentative de destabilizare a situații politice cu proteste plătite, cu grupări criminale organizate, care și-au tras un partid și au intrat în, cumva, în simpatiile Federației Ruse, au obținut și au primit un număr de televiziuni, care altădată erau la Partidul Socialist, au fost transferate către Partidul Șor, despre această grupare criminală organizată vorbesc. Noi am reușit totuși, prin acțiunile pe care le-am întreprins, prin prestația Procuraturii, Ministerului de Interne și serviciilor de intelligence, să dejucăm toate aceste tentative de a destabiliza situația.

Lupta împotriva dezinformării

Cristina Cileacu: Dar cu toate astea există, la nivelul În Republica Moldova există această populație, această masă mai mare sau mai mică, care încă consideră că Rusia este calea de urmat și nu Europa, Vestul și așa mai departe. Cum comunicați cu acești oameni ca să încercați, nu să-i certați, că până la urmă asta e opinia lor, dar să le arătați că există o cale mai bună.

Igor Grosu: O să vă dau o cifră care o să sune un pic șocant, dar asta e realitatea. Unele măsurători, unele sondaje au arătat de la sfârșitul anului trecut că undeva o treime din respondenți, din păcate, consideră că în Ucraina are loc o operațiune specială.

Cristina Cileacu: Cum spune Putin.

Igor Grosu: Exact. Este termenul vehiculat, iar toți cei care spun că e război ajung să fie închiși. Și nu este nimic altceva decât produsul propagandei. Ce facem noi? Sunt două lucruri pe care trebuie să le facem și noi le facem. Pe de o parte, reducem din propagandă și aici vă prezint două intervenții.

Cristina Cileacu: Ați închis televiziunile.

Igor Grosu: Da. Pe de o parte am retras licența.

Cristina Cileacu: Dar propaganda în zilele noastre se face mai mult pe internet.

Igor Grosu: Ajungem și acolo. Deși în cazul televiziunilor, 6 televiziuni care aveau o afiliere clară cu Federația Rusă și cu acest interlop care a ajuns…

Cristina Cileacu: Cu Ilan Șor.

Igor Grosu: Exact, Ilan Șor, a ajuns sub sancțiunile SUA și Marii Britanii. Alt ingredient, am interzis emisiunile informative ale canalelor rusești și despre tematică militară, propagandistică, la fel au fost interzise. Și doi, este o informare, o alternativă de informare corectă, care se întâmplă prin intermediul presei libere, prin retransmiterea unor canale din Ucraina, Freedom, spre exemplu, un canal ucrainean în limba rusă, pentru că ne dăm seama, oameni care s-au format pe timpul Uniunii Sovietice și…

Citește continuarea pe Digi24.ro.