„Crede că va rămâne în istorie ca Petru I”. Detalii din cercul intim al lui Putin și cum a luat decizia invaziei în Ucraina

Financial Times a publicat un amplu material dedicat războiului pornit în urmă cu un de Putin în Ucraina. Jurnaliștii FT au intervievat șase membri din cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin (toți șase au cerut să rămână anonimi) precum și oameni implicați în efortul de război al Rusiei și actuali și foști oficiali înalți din vest și Ucraina pentru o imagine de ansamblu a modului în care au fost luate deciziile în chestiuni precum anexarea Crimeei și invazia Ucrainei.

Financial Times scrie că decizia de a lansa o „operație militară specială” a fost luată de un cerc atât de restrâns, încât oficialilor de rang înalt de la Kremlin, membrilor cabinetului și oamenilor de afaceri, confruntați cu faptul că invazia a început, nu le venea să creadă ce se întâmplă.

Unul dintre interlocutorii FT a declarat publicației că, atunci când oligarhii surprinși de declanșarea invaziei i s-au adresat ministrului de externe Serghei Lavrov pentru lămuriri (care a aflat el însuși despre război cu câteva ore înainte de a începe), acesta le-a spus: „El [Putin] are trei consilieri – Ivan cel Groaznic, Petru I și Ecaterina cea Mare”.

„El [Putin] crede cu adevărat în tot ceea ce spune despre sacralitate și despre Petru I. El crede că va rămâne în istorie ca Petru”, a declarat un fost înalt oficial de la Kremlin pentru FT.

Putin caută constant să-și justifice decizia de a invada Ucraina, spun sursele, convingându-se pe sine și pe cei din jur că nu a avut de ales, scrie Digi24.ro.

„El spune anturajului său că – da, am fost complet nepregătiți [pentru război], este haos în armată, industria este în declin, dar este mai bine că am aflat asta așa, și nu când NATO ne va invada”, spune una dintre sursele citate.

Sursele FT spun că, după izbucnirea războiului, președintele rus și-a redus și mai mult cercul de decizie.

„Stalin era un ticălos, dar un bun manager, pentru că nu putea fi mințit. Și nimeni nu-i poate spune adevărul lui Putin”, explică o altă sursă. „O persoană care nu are încredere în nimeni începe să se bazeze pe opinia unui cerc foarte restrâns de oameni care îl mint”.

Cum a luat Putin decizia invaziei și de ce a crezut că va cuceri Ucraina în câteva zile

Când a decis să anexeze Crimeea în 2014, Putin nici măcar nu și-a informat propriul Consiliu de Securitate, își amintește unul dintre oficialii apropiați președintelui de atunci.

Consilierii au încercat să-l descurajeze să trimită trupe în Crimeea, spune sursa, dar Putin a spus: „Acesta este un moment istoric. Dacă nu ești de acord cu asta, poți pleca.”

Mulți din anturajul său își amintesc că reacția slabă a Occidentului, speriat de o escaladare a tensiunilor și ruperea relațiilor economice cu Rusia, l-a asigurat în cele din urmă pe Putin că decizia sa cu privire la Crimeea a fost corectă.

În anii de după invazia din 2014, cercul intim al lui Putin a început să se micșoreze și mai mult, pe măsură ce acesta a devenit din ce în ce mai consumat de ceea ce el considera ca fiind amenințări occidentale tot mai mari la adresa securității Rusiei.

Izolarea lui Putin s-a adâncit când a început pandemia de Covid-19.

Unul dintre puținii oameni care au petrecut timp îndelungat cu Putin a fost prietenul său Yuri Kovalciuk, un fost fizician care în anii 1990 deținea o vilă învecinată cu viitorul președinte, în mediul rural, în afara Sankt Petersburgului.

Kovalciuk este un bancher și un mogul media despre care SUA spune că gestionează finanțele personale ale lui Putin.

Oamenii care îl cunosc spun că Yuri și fratele său mai mare, Mihail, împărtășesc o pasiune pentru revanșismul imperial rus.

În timpul apogeului pandemiei, Putin s-a izolat în mare parte de confidenți relativ liberali, occidentali. În schimb, el și-a petrecut primele luni în reședința sa de la Valdai împreună cu mai tânărul Kovalciuk, care l-a inspirat pe Putin să se gândească la misiunea sa istorică de a reafirma măreția Rusiei, la fel ca Petru cel Mare.

Din ce în ce mai mult, Putin a devenit fixat de Ucraina pe măsură ce relațiile sale cu Zelenski s-au înrăutățit.

Una dintre primele mișcări ale lui Zelenski a fost să reducă influența lui Viktor Medvedciuk, un prieten apropiat al lui Putin, care a condus cel mai mare partid de opoziție din parlament. În timp ce fostul președinte Petro Poroșenko l-a folosit pe Medvedciuk ca intermediar crucial cu Moscova, echipa lui Zelenski a căutat alți intermediari cu credința că influența lui asupra lui Putin a început să scadă.

Dar, pe măsură ce Putin a început să elaboreze planuri pentru o posibilă invazie, Medvedciuk a insistat că ucrainenii vor primi forțele Rusiei cu brațele deschise.

O parte a planului l-a implicat pe Viktor Ianukovici, fost președinte al Ucrainei care se află în exil în Rusia de când a fugit în 2014. El urma să transmită un mesaj video prin care să îi confere legitimitate lui Medvedciuk – și să-l ungă să conducă Ucraina cu sprijinul Rusiei.

Viziunea era total în contradicție cu realitățile politice din Ucraina, unde minoritatea pro-rusă pe care o reprezenta Medvedciuk era cu mult depășită numeric de cei care îl disprețuiau pentru legăturile sale cu Moscova. Dar s-a dovedit seducător pentru Putin, care a autorizat plăți prin intermediul partidului lui Medvedciuk pentru colaboratorii locali.

Un fost înalt oficial de la Kremlin a descris modul în care Putin îl credea pe Viktor Medvedciuk că Ucraina este gata să cadă în brațele Rusiei.

„Dacă Medvedciuk spune că plouă, este mai bine să te uiți pe fereastră – va fi soare. Există rezultate ale sondajelor, există servicii speciale – cum se poate face ceva serios pe baza a ceea ce spune Medvedciuk”, se întreabă sursa FT.

Cu toate acestea, previziunile lui Medvedciuk au fost confirmate pentru Putin și de FSB, care l-a convins că victoria este garantată. În plus, amintesc sursele, sumele uriașe plătite unor politicieni ucraineni aflați la putere ar fi trebuit să asigure succesul.

„FSB a construit un întreg sistem de a-i spune șefului ceea ce voia să audă. Au fost acordate bugete uriașe și corupție la toate nivelurile”, spune un oficial de informații occidental.

În anturajul lui Putin s-au făcut încercări de a-l convinge, spun sursele. De exemplu, la o reuniune a Consiliului de Securitate cu trei zile înainte de invazie, Nikolai Patrușev i-a cerut președintelui să nu se grăbească.

„Știa în ce stare deplorabilă se află armata și a încercat să-i transmită acest lucru lui Putin. Dar Putin a fost prea încrezător. El știe mai bine decât consilierii săi, la fel cum Hitler știa totul mai bine decât generalii săi”, a declarat o sursă care cunoștea îndeaproape situația din perioada descrisă.

Invazia a început să se destrame aproape imediat după ce Putin a pus-o în mișcare. Valeri Gherasimov, șeful Statului Major, întocmise un plan pentru a ocupa aerodromul Hostomel din afara Kievului, oferind escadrilelor de parașutiști de elită ruse o platformă de unde să atace sediul guvernului lui Zelenski.

Unii dintre colaboratorii lui Medvedciuk au lucrat ca observatori pentru forțele ruse, pictând marcaje pe clădiri și autostrăzi pentru a direcționa invadatorii către locații cheie. Alții s-au alăturat atacului asupra cartierului guvernamental. În sudul Ucrainei, ei au ajutat Rusia să captureze o zonă mare de teritoriu, inclusiv Herson, cu o rezistență ucraineană redusă.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a rețelei lui Medvedciuk a luat pur și simplu banii și a fugit, refuzând să se alăture invaziei – sau s-a dus direct la autoritățile ucrainene și le-a avertizat cu privire la instrucțiunile care le-au fost date, potrivit unui înalt oficial ucrainean și foști oficiali americani și ruși.

Previziunile de dinainte de război că armata Ucrainei se va prăbuși s-au bazat în mare parte pe presupunerea că forțele aeriene ruse vor stabili rapid controlul asupra cerului Ucrainei.

Pe teren, progresele Rusiei au venit cu prețul unui număr uriaș de victime și nu au ajutat-o ​​să captureze alte orașe majore în afară de Herson. Până la sfârșitul lunii martie, forțele invadatoare se aflau într-o stare atât de proastă încât s-au retras din cea mai mare parte din centrul și nord-estul Ucrainei, mutare pe care a descris-o ca un „gest de bunăvoință”.

Planul genial se dovedise un eșec.

„Gherasimov inițial nu a vrut să intre din toate părțile, dar FSB și toți ceilalți l-au convins că toată lumea aștepta ca soldații ruși să apară și nu vor întâmpina nicio rezistență”, spune o altă sursă citată de Financial Times.

Minciuna, tactică de supraviețuire la Kremlin

Pe măsură ce consecințele invaziei sale au devenit clare, Putin a căutat un țap ispășitor. Acea persoană era Serghei Beseda, șeful celei de-a cincea direcții a FSB, care a fost responsabil de operațiunile externe și care a pus bazele invaziei plătind colaboratorii ucraineni, spun doi oficiali occidentali.

Inițial, Beseda a fost plasat în arest la domiciliu, însă, ulterior, acesta a fost eliberat.

Revenirea rapidă a lui Beseda a demonstrat ceea ce consilierii consideră a fi unele dintre cele mai mari slăbiciuni ale lui Putin. Președintele rus prețuiește loialitatea mai mult decât competența; este obsesiv cu privire la secretul unei culpe; și prezidează o cultură birocratică în care subalternii lui îi spun ceea ce vrea să audă, spun oamenii care îl cunosc.

Lucrurile acestea nu au făcut decât să sporească motivația consilierilor de a-i spune ceea ce vrea să audă

„Este sănătos. El este rezonabil. Nu e nebun. Dar nimeni nu poate fi un expert în toate. Trebuie să fie sinceri cu el și nu sunt”, spune un alt fost consilier al lui Putin. „Sistemul de management este o problemă uriașă. Creează mari lacune în cunoștințele sale, iar calitatea informațiilor pe care le obține este slabă.”

Pentru mulți din elită, fluxul de minciuni este o tactică de supraviețuire: majoritatea administrației prezidențiale și a cabinetului economic al lui Putin le-au spus prietenilor că se opun războiului, dar se simt neputincioși să facă ceva în privința lui. „Este într-adevăr un război unic în istoria lumii, când toată elita este împotriva lui”, spune un fost înalt oficial.

Unii dintre oficialii ruși care se opun războiului au încercat să-l convingă să-i pună capăt subliniind prejudiciul economic pe care sancțiunile le vor aduce probabil economiei Rusiei.

Citește continuarea pe Digi24.ro.