InternePublicații

VIDEO | Republica Moldova vrea drone de interceptare, dar nu are încă legea care să permită dezvoltarea industriei. Lilian Carp: „Suntem abia la etapa în care se elaborează un proiect”

Republica Moldova încearcă să-și dezvolte capacitatea de apărare împotriva dronelor, însă nu dispune deocamdată de legislația necesară pentru apariția unei industrii care să producă asemenea echipamente. Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, afirmă că autoritățile sunt abia la etapa elaborării unei strategii și a cadrului juridic pentru producerea dronelor de interceptare. Deputatul critică ritmul lent în care instituțiile se adaptează noilor amenințări și subliniază că neutralitatea Republicii Moldova nu presupune renunțarea la dezvoltarea propriilor capacități defensive.

Invitat la emisiunea „360 de grade” de la Radio Moldova, Lilian Carp a explicat că statul trebuie să stabilească mai întâi regulile în baza cărora ar putea funcționa o asemenea industrie, inclusiv mecanismele de control și trasabilitate a echipamentelor produse.

„Noi suntem astăzi doar la etapa în care încercăm să găsim o strategie despre felul cum construim o apărare și drone de interceptare a dronelor ofensive de pe teritoriu. Noi nici legislație nu avem. Noi suntem abia la etapa în care se elaborează un proiect de lege, din păcate, tare greu și complicat”, a spus deputatul Carp.

Parlamentarul s-a arătat nemulțumit și de viteza cu care instituțiile statului răspund noilor provocări de securitate. Potrivit acestuia, instituțiile de forță și Ministerul Economiei nu au venit cu propuneri legislative în acest domeniu.

Carp susține că discuțiile din ultimii ani privind consolidarea capacităților de apărare au fost însoțite de controverse și mesaje care au provocat temeri în societate. El insistă însă că statutul de neutralitate nu exclude investițiile în mijloace defensive.

„Republica Moldova este stat neutru. Numai că neutralitatea nu înseamnă pasivitate în procesul de apărare. O industrie privind construcția unor drone de interceptare, adică defensive, nu le produce doar pentru piața internă, tu poți avea capacitatea să le vinzi. Și atunci trebuie să înțelegi unde ajung ele, trebuie să ai o legislație care să permită trasabilitatea, unde ajung și cine le poate folosi”, a declarat deputatul PAS.

Subiectul dezvoltării unei industrii autohtone de apărare a fost abordat anterior și de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Acesta a anunțat că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită producerea în Republica Moldova a unor echipamente destinate inclusiv necesităților de apărare, agriculturii și intervențiilor de urgență.

Grosu a respins totodată speculațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti să producă drone pentru Ucraina. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a precizat, la rândul său, că producerea dronelor nu a fost discutată în cadrul ședinței cu ușile închise a Parlamentului din 15 octombrie. În același timp, Kievul și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu Republica Moldova în domeniul dronelor.

„Ucraina nu o dată a declarat că suntem deschiși pentru o cooperare în acest domeniu cu orice partener sau aliat al Ucrainei. Avem o cooperare în acest domeniu cu SUA. Avem pusă la punct o cooperare în acest domeniu cu România, suntem deschiși să avem o astfel de colaborare și cu Republica Moldova”, a declarat Paun Rohovei, la emisiunea Punctul pe AZi de la TVR Moldova.

Necesitatea consolidării apărării aeriene este discutată și în contextul incidentelor produse de la începutul războiului din Ucraina. În această perioadă, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat neautorizat de peste 100 de ori.

Pe 8 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat că autoritățile lucrează la dezvoltarea capacităților naționale pentru producerea echipamentelor de detectare și neutralizare a dronelor. Totodată, în iulie 2026, Uniunea Europeană a aprobat o finanțare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea apărării aeriene a Republicii Moldova.

Preluarea textelor de pe cotidianul.md este permisă doar în limita a 300 de semne, cu obligativitatea indicării linkului direct către articolul original. Conținutul publicat este protejat de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Preluarea integrală a materialelor se poate face exclusiv în baza unui acord prealabil cu redacția sau în cadrul unui abonament lunar.
Back to top button