VIDEO Cât achită fiecare biserică din țară în bugetul Mitropoliei Chișinău. Mărturiile unui preot din nordul Moldovei

Fostul paroh al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din satul Grinăuți, raionul Râșcani, preotul Constantin Turtureanu, a vorbit public despre sistemul de „impozite” practicat în cadrul Mitropoliei Moldovei și despre lipsa de sprijin acordată bisericilor din comunitățile sărace. După 12 ani de slujire, părintele a decis în 2024 să treacă sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei, gest care i-a atras represalii din partea fostei conduceri ecleziastice.

Preotul Constantin Turtureanu, care a activat din 2012 până în 2024 la biserica din Grinăuți, a povestit într-un interviu despre contribuțiile financiare obligatorii pe care fiecare biserică aflată sub autoritatea Mitropoliei Moldovei este nevoită să le plătească periodic.

„Avem în cadrul Mitropoliei Moldovei patru semestre anuale în care se achită impozite. Fiecare biserică, o dată la trei luni, se duce și achită acest impozit. Ei spun că este un ajutor, o binefacere pentru Mitropolie, dar în realitate nu e altceva decât o obligație financiară”, a declarat preotul.

Sumele variază între 1.000 și 2.000 de lei pe trimestru, în funcție de dimensiunea parohiei și veniturile estimate. În cazul bisericii din Grinăuți, se achita trimestrial 600 de lei, dar pe lângă această taxă, preotul era obligat să cumpere produse de la Mitropolie — în special lumânări — suma totală depășind adesea 2.000 de lei.

„Avem toate confirmările că am achitat. Din 2012 până în 2024, am plătit trimestrial. Dar când ai nevoie de ajutor – pentru o intervenție medicală, o reparație – ești lăsat singur. Nu ne-au ajutat niciodată. Important era să achităm”, a spus părintele.

Chiar și în 2020, când lăcașul trecea prin reparații, Mitropolia nu a oferit sprijin și nu a renunțat la „impozit”. „Au venit și ne-au cerut taxa, punând catalogul pe masă. Nu ne-au întrebat cum ne descurcăm”, a povestit el.

Veniturile bisericii erau modeste, provenind în principal din oficierea unor înmormântări și, mai rar, a unor botezuri sau cununii. Anual, acestea nu depășeau 10.000–12.000 de lei, în timp ce cheltuielile pentru încălzire în sezonul rece ajungeau la 40.000 de lei.

„Cu greu reușeam să strângem acești bani. Prieteni cărora le ceream ajutorul nici nu răspundeau la telefon, știau că-i sun să le cer ceva”, a adăugat părintele, menționând că s-a întreținut din apicultură și prelucrarea lemnului, iar soția sa — fostă profesoară — croia reverende pentru alți preoți.

Întrebat de ce nu a părăsit mai devreme Mitropolia Moldovei, preotul a spus că misiunea sa spirituală a fost întotdeauna mai presus de interesele materiale: „Când am fost chemat să fiu preot, am spus că vreau un altar să slujesc lui Dumnezeu. Nu m-a interesat localitatea”.

Dar percepția sa despre relația Mitropoliei cu bisericile mici este categorică: „Pentru ei, aceste biserici sunt un business. Contează banii, mulți sau puțini”.

Preotul a vorbit și despre contribuțiile obligatorii pentru serviciile religioase: „O înmormântare – 700 de lei, botezul – tot 700 de lei. Nu puteam schimba nimic. În alte localități, aceste taxe ajung și la 2.800 de lei. Într-un sat din Drochia, o înmormântare poate costa peste 3.000–4.000 de lei”.

Scandalul din satul Grinăuți, raionul Râșcani, a izbucnit în luna iunie 2024, după ce parohul local, preotul Constantin Turtureanu, împreună cu o parte semnificativă a comunității, a decis trecerea de la Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, la Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române.

Decizia a generat tensiuni între cele două tabere confesionale. Clerici și enoriași loiali Mitropoliei Moldovei au refuzat să cedeze controlul asupra bisericii locale și au recurs la acțiuni de forță. La mijlocul lunii iulie, conflictul a escaladat: preotul Constantin Turtureanu a fost îmbrâncit și evacuat din biserică de către un grup de persoane, în prezența și cu implicarea protopopului de Râșcani, Arsenie Bazatin.

Ușa lăcașului de cult a fost încuiată de reprezentanții Mitropoliei Moldovei, în timp ce comunitatea din Grinăuți acuză o tentativă de uzurpare a dreptului de proprietate și de exercitare a slujirii religioase. Cazul se află acum în atenția instanțelor de judecată, care urmează să decidă cine are dreptul legal de a administra biserica.