VIDEO | Mihai Isac: Armata rusă e deja aici. Toate serviciile de informații ruse au reprezentanțe în Transnistria / Pericolul pentru integrarea europeană / Soluții
Mihai Isac, jurnalist și expert în spațiul Mării Negre, a subliniat, în cea mai recentă ediție a podcastului „eurOpinii”, că armata Federației Ruse este deja prezentă pe teritoriul Republicii Moldova și folosește regiunea transnistreană drept bază sigură pentru activitățile serviciilor federale de spionaj de la Moscova. Potrivit acestuia, practic toate serviciile de informații ruse – SVR, GRU, FSB și chiar Serviciul de protecție prezidențial – au reprezentanțe și infrastructură în Transnistria.
„Și este doar o chestiune de timp până când această problemă va deveni o problemă și mai mare, nu numai pentru Republica Moldova, dar și pentru statele partenere. Armata Federației Ruse este în Republica Moldova, fie că vorbim de grupul operativ al trupelor ruse, fie că vorbim de milițiile anticonstituționale, care, împotriva legislației Republicii Moldova și a legislației internaționale, continuă să recruteze cetățeni ai Republicii Moldova. Federația Rusă, din nefericire, folosește pe post de carne de tun cetățeni ai Republicii Moldova împotriva Republicii Moldova.
Și am văzut recent decizia autorităților de la Chișinău de a retrage cetățenia Republicii Moldova unor persoane care s-au înregimentat voluntar în Armata Federației Ruse. Deci, o astfel de procedură trebuie implementată cât mai des cu putință, pentru a nu permite Federației Ruse să își extindă influența și rețeaua umană în interiorul Republicii Moldova”, a continuat Isac pe parcursul podcastului realizat de jurnalista Ana Pisarenco.
De asemenea, pentru a nu fi amenințată integrarea europeană a Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău ar trebui să aibă o abordare mai dură, dar nu belicoasă, în raport cu Tiraspolul, a atras atenția expertul.
„Republica Moldova a pierdut câțiva ani în ceea ce privește Transnistria. E nevoie de o strategie națională pentru revenirea în câmpul constituțional a Transnistriei. Autoritățile de la Chișinău au respins în mod clar folosirea unui model Karabah pentru rezolvarea crizei și este foarte bine că nu vom vedea un nou război pe Nistru. Dar autoritățile de la Chișinău trebuie să fie mai dure în modul lor de a discuta cu cei de la Tiraspol și, din nefericire, au fost o serie de momente care nu au fost folosite, nu au fost speculate pentru a permite autorităților de la Chișinău să deschidă și un dialog politic. Trebuie să înțelegem că autoritățile de la Chișinău trebuie să facă tot ceea ce este posibil pentru cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, dar în același timp trebuie să protejeze și drepturile cetățenilor din dreapta Nistrului și Transnistria nu trebuie să devină o piedică în calea integrării europene.
Clamăm în acest moment modelul cipriot ca un posibil model de rezolvare a situației din Transnistria, dar acolo este o altă situație și este greu de crezut că Republica Moldova se va putea integra în totalitate în Uniunea Europeană fără să rezolve problema transnistreană”, a punctat jurnalistul român.
În ceea ce privește modelul de rezolvare a problemei transnistrene, Mihai Isac a menționat că o anumită formă de autonomie, similară Găgăuziei, ar putea fi oferită regiunii, dar această abordare trebuie însoțită de demilitarizare: retragerea trupelor ruse și dezarmarea formațiunilor militare alcătuite în mare parte din cetățeni moldoveni.
„În opinia mea, o anumită formă de autonomie ar putea fi oferită regiunii, dar desigur modelul Găgăuzia poate fi o bază de pornire. Însă, în același timp, trebuie să înțelegem că este nevoie de demilitarizarea regiunii. E nevoie ca trupele Federației Ruse să plece de acolo. Și când vorbim de trupele Federației Ruse, trebuie să înțelegem că mare parte din aceste trupe sunt formate din cetățeni ai Republicii Moldova. Deci este nevoie de identificarea unor soluții pentru a dezarma aceste formațiuni militare și este nevoie să asigurăm tranziția personalului militar către viața civilă. Uniunea Europeană are experiență în acest sens, inclusiv pe continentul african, inclusiv în Balcani, inclusiv în America Latină și cu siguranță Chișinăul poate apela la experiența UE”, a conchis Isac.
