Alegerile din septembrie, „fereastră de oportunitate” pentru Kremlin. Avertismentul lui Alexandru Tănase: Moldova riscă un nou ciclu de dependență față de Moscova
Alegerile parlamentare din septembrie sunt privite de Moscova ca o „fereastră strategică de oportunitate” pentru recâștigarea influenței pierdute în regiune. Kremlinul mizează pe campanii de dezinformare și pe proiecte politice de tip „cal troian”, metode deja testate pe alte spații post-sovietice, precizează juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale.
Potrivit lui Tănase, situația este complicată de oboseala unei părți a electoratului față de reformele lente și de problemele sociale cronice, pe fondul cărora sloganuri precum „gaz ieftin” și „stabilitate” găsesc un răspuns emoțional.
„Pentru Moscova, acesta este un teren fertil: sub pretextul ‘normalizării relațiilor cu Rusia’, Kremlinul încearcă să impună un curs care, de fapt, ar însemna renunțarea la integrarea europeană, demolarea reformelor cheie și reorientarea strategică a țării către spațiul eurasiatic.
Riscul schimbării cursului extern este real, dar nu inevitabil. Va conta nu doar mobilizarea resurselor forțelor pro-ruse, ci și capacitatea taberei pro-europene de a oferi societății un răspuns convingător și pragmatic la problemele acumulate. În caz contrar, septembrie ar putea deveni pentru Moldova începutul unui nou ciclu de dependență față de Kremlin, nu sub forma ‘puterii soft’, ci ca parte a marii restaurări geopolitice a Moscovei în spațiul post-sovietic”, avertizează ex-ministrul Justiției într-un comentariu făcut pentru caliber.az.
De asemenea, Tănase menționează că, prin declarația despre oferirea a „3 mii de dolari”, Șor riscă un nou dosar penal pentru coruperea alegătorilor. Însă, fostul președinte al Curții Constituționale atrage atenția asupra efectelor periculoase pe termen scurt ale abordării oligarhului Ilan Șor.
„Astăzi se află la Moscova, dar trebuie înțeles: Putin, care îi oferă protecție, nu este etern. Va veni momentul când aceste declarații vor sta la baza urmăririi penale, iar Șor se va afla într-o situație în care niciun protector politic nu-i va putea garanta siguranța.
Declarația lui Ilan Șor nu este doar un truc politic, ci o demonstrație a disponibilității Moscovei de a folosi metode cinice pentru destabilizarea Moldovei. Promisiunea de 3 mii de dolari lunar pentru proteste permanente este o tentativă de a transforma nemulțumirea socială într-o masă de manevră plătită, mascată drept ‘furia poporului’.
În realitate, această schemă de ‘compensații’ are mai multe scopuri:
- să creeze iluzia unei mișcări populare masive, chiar dacă mulți protestatari ar participa doar pentru bani;
- să mute lupta politică în stradă, pentru a genera imaginea haosului și a necontrolabilității;
- să influențeze procesul electoral prin presiune psihologică, inducând ideea că puterea nu face față și că ‘alternativa’ deja există în piață.
Pe termen scurt, această tactică poate genera tensiune și consuma resursele statului. Pe termen lung, însă, riscă să compromită definitiv tabăra pro-rusă, fixându-i imaginea de proiect corupt, gata să cumpere viitorul țării cu bani gheață.
Instrumentele digitale de mituire nu sunt doar ‘o nouă formă a unei vechi infracțiuni’, ci o componentă a diversiunii cibernetice și un nou front al războiului hibrid împotriva Moldovei.
Avertismentul Poliției despre schema de mituire prin aplicație mobilă, coordonată din Rusia, deschide un nou capitol: ‘casa neagră’ trece online.
Riscurile pentru transparența alegerilor sunt evidente și multiple. Platformele mobile facilitează implicarea masivă a oamenilor în operațiuni politice ilegale, permițând controlul ‘rețelelor’ de protestatari și agitatori în timp real, fără contact fizic. Formatul digital maschează proveniența banilor, aceștia putând fi transferați prin criptomonede, portofele electronice și conturi false, ceea ce complică enorm ancheta și urmărirea penală.
Prevenirea unei astfel de scheme este extrem de dificilă: sunt necesare nu doar resurse interne, ci și cooperare tehnică cu companii IT și servicii secrete internaționale.
Dar pericolul principal nu stă în tehnologie, ci în scopul politic: subminarea încrederii în sistemul electoral, crearea impresiei că ‘toți se vând’ și reducerea legitimității alegerilor, indiferent de rezultat. Aceasta este o lovitură strategică asupra fundamentului democrației – încrederea cetățenilor în vot.
Totuși, există și măsuri de răspuns. CEC a exclus din alegeri blocul pro-rus al lui Șor și a cerut limitarea activității acestuia.
Interzicerea partidelor finanțate de Kremlin este un semnal, dar dacă nu va fi urmată de o curățare sistemică a rețelei, va rămâne un gest gol, pe care Moscova îl va folosi propagandistic.
Eliminarea proiectelor marionetă este un pas oportun, dar incomplet. Rețeaua pro-rusă din Moldova înseamnă nu doar partide, ci și media, finanțare ascunsă, ‘activiști’ plătiți și coordonatori la Moscova. Kremlinul are deja tehnologia clonării partidelor: la locul unuia interzis apare imediat altul, cu alt nume, dar aceleași fețe și surse de finanțare.
Este nevoie de o operațiune de neutralizare completă: blocarea finanțării ilegale, închiderea platformelor de dezinformare, urmărirea penală a coordonatorilor și eliminarea partidelor ‘dubluri’ încă de la înregistrare.
Chișinăul trebuie să acționeze ca o țară aflată în stare de apărare politică. Fără măsuri preventive și coordonate, sprijinite internațional, alegerile pot deveni un câmp al războiului hibrid, unde rezultatul nu va fi decis de alegători, ci de cei care pot cumpăra viitorul țării en-gros.
Timpul rămas este foarte scurt, iar prețul întârzierii poate fi prea mare.
Pentru a preveni mituirile și fraudele capabile să întoarcă Moldova din drumul ei politic, este nevoie de acțiuni reale, nu de gesturi simbolice. Partidele trebuie să raporteze online sursele de finanțare, iar nerespectarea regulilor să fie sancționată imediat, inclusiv prin excluderea de la alegeri.
La fel de importantă este monitorizarea internațională extinsă – nu doar în ziua votului, ci și în perioada preelectorală – prin misiuni OSCE, UE și ONG-uri specializate, capabile să identifice încercările de ingerință din timp”, mai punctează Tănase.
