Șalaru denunță modul în care Limba Română e batjocorită în anumite zone ale statului și cere luarea unor măsuri legislative / Problema Găgăuziei, scoasă în relief de fostul ministru
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a lansat critici dure la adresa clasei politice și a autorităților centrale, acuzând lipsa fermității în raport cu chestiunea folosirea limbii române în spațiul public și în instituțiile statului. În podcastul „Adevăruri, cu Olga Bejan”, Șalaru a afirmat că unii politicieni care refuză să vorbească limba română o fac nu din neștiință, ci din „ură față de poporul român”.
„Politicienii care de 30 de ani stau prin Parlament sau pe aici și nu vorbesc două cuvinte în limba română, ei nu vorbesc nu din cauza că nu au capacitatea de a învăța o limbă străină, ci din cauza că urăsc limba română, urăsc poporul care i-a adoptat, urăsc țara care i-a primit și care le-a dat posibilitatea să devină deputați”, a zis Șalaru.
Fostul ministru a subliniat că atitudinea cetățenilor este de altfel una deschisă și egală față de toți, însă aleșii sunt cei care, în opinia sa, tratează cu dispreț valorile fundamentale ale statului:
„Atitudinea cetățenilor este la fel față de toți. Atitudinea aleșilor este diferită față de poporul care i-a ales”, a opinat ex-ministrul.
În acest context, Șalaru a solicitat modificarea legislației astfel încât necunoașterea sau refuzul de a folosi limba oficială să devină, de pildă, un criteriu de excludere de pe listele electorale.
„Sper ca pe viitor să se facă modificări în legislație și cei care nu vorbesc limba română din greață față de poporul băștinaș al acestei țări să nu mai poată fi admiși pe listele electorale. Niciun deputat, niciun funcționar, niciun angajat al statului Republica Moldova nu are dreptul să nu cunoască limba română”, a afirmat Șalaru.
Ca exemplu, fostul ministru a relatat și un caz din Găgăuzia, unde agenți ai forțelor de ordine au refuzat să comunice în limba română: „Este inadmisibil să mergi la Comrat, să te oprească poliția și să refuze să vorbească în limba română, spunând că ei sunt în Găgăuzia și nu în Moldova. Este inadmisibil! Și asta este vina Ministerului de Interne, asta e vina autorităților centrale, asta este vina noastră a tuturor, fiindcă noi am cochetat cu ei”.
Fostul ministru a criticat dur și modul în care statul a gestionat relația cu autonomia Găgăuză, despre care spune că a fost transformată într-o structură dezechilibrată, cu puteri excesive și cu loialitate redusă față de statul Republica Moldova.
„Diferiți politicieni din Republica Moldova au cedat anumite drepturi pentru UTA Găgăuzia, pentru Transnistria, în speranța că ne vor lăsa în pace. Sau venea bașcanul Găgăuziei și spunea: ‘Uite, dacă îmi semnezi chestia asta, o să vorbesc la alegeri să voteze pentru partidul tău’. Prin asta am trecut și eu”, a menționat Șalaru.
Șalaru a susținut că, în perioada în care era ministru al Transporturilor, i s-a cerut să cedeze anumite structuri administrative către autonomia Găgăuză, dar a refuzat categoric: „Mi-au cerut să le cedez anumite structuri ale Ministerului Transporturilor. La Apărare n-aveau treabă, că ei fugeau de Apărare. Mi-au cerut să le dau toate stațiile auto, să le dau alte structuri. Și nu am acceptat nimic! Noi am făcut din UTA Găgăuzia o structură, un monstru, care a devenit dușmanul numărul unu al găgăuzilor”.
Nu în cele din urmă, Șalaru a acuzat faptul că autonomia a fost creată pe un criteriu etnic, dar nu a dus la consolidarea culturii sau limbii găgăuze.
„Am făcut o structură care este unică în Europa datorită criteriului cultural și etnic. N-are nimic comun cu cultura. (…) Nu au școli în limba găgăuză. Ei vorbesc între ei în limba rusă. Nu-și cunosc limba, cultura”, a subliniat Șalaru.
Pe final, Anatol Șalaru a mai punctat că greșelile din anii ’90, inclusiv includerea neutralității în Constituție, au fost exploatate de Federația Rusă, iar rezultatele se văd astăzi: limba rusă e dominantă în spațiul public, iar instituțiile sunt slabe în fața unor presiuni politice și culturale.
