Jannah Theme License is not validated, Go to the theme options page to validate the license, You need a single license for each domain name.
InternePublicațiiVideo

(Ep. 8) Votează informat! „Tkaciuk se declară pro-european și afirmă că vorbește limba română, însă întreaga sa carieră politică îl poziționează ca ideolog pro-Kremlin” / Explicațiile istoricului Oleg Chiseliov

Într-un material explicativ realizat în mod special pentru vorbitorii de limba rusă, istoricul Oleg Chiseliov scoate în relief controversatul profil ideologic al lui Mark Tkaciuk, lider al blocului electoral Alternativa.

Pentru a specula contextul actual mult mai favorabil integrării europene decât în alte perioade ale istoriei recente, Tkaciuk a îmbrăcat, spre surprinderea multora, haina de pro-european și exprimă, alături de colegii din Alternativa, poziții nuanțate care la prima vedere nu ar fi percepute neapărat ca fiind anti-europene și anti-românești, însă zona gri în care se situează aceste poziționări deservește, într-un final, Rusia. 

Pe parcursul materialului explicativ, Chiseliov face referire atât la modul în care vede Tkaciuk tematica integrării în Uniunea Europeană, cât și Unirea Republicii Moldova cu România, respectiv Limba Română ca limbă oficială a statului nostru. 

Poziția exprimată public de blocul electoral Alternativa, prin vocea primarului Ivan Ceban: „Ca să nu existe interpretări – pledăm pentru integrarea europeană ca obiectiv major al țării, vorbim și scriem în limba română, știm că există un război și o agresiune la Est împotriva Ucrainei”.

Oleg Chiseliov: „Mark Tkaciuk, liderul blocului Alternativa, se declară pro-european și afirmă că vorbește limba română, însă întreaga sa carieră politică îl poziționează ca ideolog pro-Kremlin.

Referitor la Unirea cu România, Tkaciuk folosește expresia ‘capitulare civică’ pentru a descrie dorința unei părți a populației Republicii Moldova (peste 30%) de a se uni cu România. Astfel, el adoptă un discurs într-o zonă gri pe subiect. Nu se referă la unionism în mod direct ca trădare, ci mai degrabă condamnă renunțarea la speranța statalității Moldovei, stat capabil (în viziunea lui) să ofere condiții decente de viață. Potrivit acestuia, susținătorii Unificării nu o fac din pasiune romantică pentru România, ci din disperare: nu pot emigra, sunt dezamăgiți de lipsa schimbărilor reale în Moldova și speră la pensii mai bune, justiție corectă și stabilitate prin apropierea de România. Totuși, majoritatea celor care susțin Unirea o fac cu opțiune asumată, bazată pe date concrete: România este membră UE și NATO, economia a crescut considerabil în ultimele decenii, iar acești cetățeni și-au asumat identitatea românească prin învățarea limbii și istoriei românilor, și prin dorința sinceră de a trăi mai bine. Este greu de înțeles cum pot fi criticați acești oameni, în timp ce Tkaciuk însuși a fost alături de guvernele lui Voronin și a deținut funcția de deputat, având posibilitatea să contribuie direct la bunăstarea țării.

O altă contradicție majoră se referă la atitudinea față de Uniunea Europeană. Tkaciuk a părăsit Partidul Comuniștilor (PCRM) în principal din diferențe ideologice cu conducerea partidului, criticând direcția pro-europeană a unor membri și susținând apropierea de Uniunea Vamală condusă de Rusia. Acum apare în public într-un bloc ce susține integrarea europeană a Moldovei. Cu toate acestea, el nu a sprijinit în 2024 referendumul pentru introducerea integrării europene în Constituție, criticându-l ca fiind inutil pentru aderarea la UE și folosit ca instrument politic intern.

În ceea ce privește limba oficială, în 2021 Tkaciuk a propus ca denumirea acesteia să fie decisă prin vot democratic, subliniind că nimeni nu are dreptul să impună oamenilor cum să se numească limba sau identitatea lor. Această poziție este problematică. Existența și denumirea limbii sunt determinate de istorie și lingvistică, nu prin vot sau jocuri politice.

Concluzia este clară: Tkaciuk prezintă poziții contradictorii privind identitatea, limba și direcția politică a Moldovei. Alegătorii trebuie să fie atenți și să nu cadă în capcanele retoricii sale populiste și ipocrite!”.

Vedeți video: 

Preluarea textelor de pe cotidianul.md este permisă doar în limita a 300 de semne, cu obligativitatea indicării linkului direct către articolul original. Conținutul publicat este protejat de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Preluarea integrală a materialelor se poate face exclusiv în baza unui acord prealabil cu redacția sau în cadrul unui abonament lunar.
Back to top button