Mihai Isac: Găgăuzia, sub asediul corupției. Cum a capturat rețeaua Șor administrația locală și ce șanse mai are democrația
Alegerile din Găgăuzia au devenit un teren fertil pentru corupție, ingerință externă și rețele oligarhice. Cazul bașcanului Evghenia Guțul, aleasă cu sprijinul Partidului Șor și reținută ulterior pentru corupție, scoate la iveală modul în care instituțiile locale au fost transformate în instrumente ale intereselor obscure. Într-un context geopolitic tensionat, deoligarhizarea regiunii devine o condiție esențială pentru salvarea democrației și protejarea suveranității Republicii Moldova, a scris analistul politic, Mihai Isac, într-un editorial redactat pentru deschide.md.
„Nimeni nici nu se ascundea că ei cumpără voturile, totul era deschis și se prezenta ca o situație normală”, declara primarul Comratului, Serghei Anastasov, ilustrând cinismul fără precedent cu care s-au desfășurat fraudele.
Această atitudine arată nu doar corupția, ci și impunitatea. Când mita electorală devine normă, iar manipularea listelor de alegători o practică standard, vorbim despre o democrație deja compromise, notează Isac.
După alegeri, controlul asupra administrației găgăuze a fost preluat sistematic de oamenii loiali oligarhului fugar Ilan Șor. Liderii locali, în frunte cu bașkanul Guțul și adjuncții săi, au devenit, potrivit lui Anastasov, „exponenți ai condamnatului penal Ilan Șor, care sunt plătiți cu bani murdari din Federația Rusă”, a scris Mihai Isac
Această rețea de influență nu doar că a deturnat instituțiile, ci le-a transformat în instrumente de control politic și propagandă pro-Kremlin, sub aparența legalității. Indiciile privind finanțările ilegale sunt evidente. Evghenia Guțul, în turul al doilea al alegerilor, a primit 2,4 milioane de lei din donații. Detaliile ridică serioase semne de întrebare: „184 de mii de lei proveneau de la pensionari și 64 de mii de la șomeri” — contribuții imposibil de justificat în mod logic fără implicarea unor donatori fictivi sau a unei rețele de spălare de bani. Mai mult, Guțul a declarat în declarațiile de avere sume generoase, inclusiv 20.000 de euro primiți de la o persoană necunoscută, fără motiv specific. Aceste practici sunt tipice rețelei Șor, care disimulează finanțări ilegale în spatele donațiilor personale. În loc să răspundă nevoilor comunității, liderii locali prioritizează interesele proprii și ale celor care i-au instalat, explică Isac.
În loc să reprezinte interesele cetățenilor, unii aleși locali au devenit instrumente ale oligarhilor și pionii unor puteri străine, deturnând administrația în folos propriu și al patronilor din umbră. Acest model de „guvernare” se bazează pe favoritism, nepotism și sifonarea banilor publici, în timp ce problemele reale ale comunității, sărăcia, șomajul, lipsa infrastructurii, sunt ignorate sau folosite ca pretext pentru noi runde de manipulare.
După ani de impunitate, autoritățile centrale au început să reacționeze. Scoaterea Partidului Șor în afara legii în 2023 a fost urmată de o serie de anchete. În martie 2025, bașkanul Guțul a fost reținută într-un dosar de corupție privind finanțarea ilicită a unui bloc electoral pro-rus. „Aceste acțiuni transmit un mesaj clar că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar liderii autonomiei”, subliniază analistul.
Însă schimbarea reală nu poate veni doar din anchete, ci trebuie însoțită de reforme structurale. Printre măsurile propuse de Mihai Isac se numără: transparentizarea bugetelor locale, selectarea funcționarilor pe criterii de competență, dar și introducerea unui filtru de integritate pentru candidații la funcții publice.
În același timp, trebuie schimbată și cultura politică locală. Oamenii trebuie să înțeleagă că „votul în schimbul unor foloase imediate îi condamnă la subdezvoltare și dependență”, scrie Mihai Isac. Fenomenul corupției locale nu este un accident izolat, ci parte a unei strategii externe. „Rusia recurge la corupție ca instrument de influență și destabilizare”, iar Găgăuzia este o țintă preferată, cu instituții slabe și orientare pro-rusă.
„Putin se bazează pe aliați miliardari corupți precum Ilan Șor pentru a ține Moldova pe orbita sa de influență”, arată Isac în articol.
În acest context, alegerile viitoare pentru bașkan și Adunarea Populară devin momentul de adevăr. Dacă nu se curăță administrația înainte de campanie, democrația riscă să fie din nou doar un simulacru. Doar astfel visul unei democrații locale veritabile poate deveni realitate, consolidând în același timp drumul întregii țări spre un viitor european.
Capturarea instituțională a Găgăuziei de către rețeaua Șor arată cât de fragilă este democrația atunci când este expusă corupției și influenței străine. Însă începutul deoligarhizării oferă o șansă de redresare. Miza este nu doar locală, ci națională și chiar geopolitică: un stat vulnerabil în sud este un stat vulnerabil în întregime. Doar prin instituții curate, lideri integri și cetățeni informați se poate reconstrui autonomia Găgăuziei ca parte legitimă și funcțională a unei Moldove europene, conchide Mihai Isac.
