VIDEO | Anatol Țăranu: Retragerea armatei ruse din Transnistria a fost blocată printr-un șiretlic. A fost o trădare a intereselor naționale
Analistul politic Anatol Țăranu a prezentat detalii din istoria negocierilor cu Federația Rusă privind retragerea trupelor de ocupație din regiunea separatistă Transnistreană. El a afirmat, în cadrul podcastului „Raport”, realizat de Nicolae Chicu, că Moscova a folosit un mecanism juridic pentru a bloca procesul, iar clasa politică moldovenească a contribuit, direct sau prin complicitate, la menținerea regimului separatist. Anatol Țăranu a explicat faptul că prezența trupelor ruse în Transnistria nu este accidentală, ci reprezintă fundamentul existenței regimului separatist, iar Rusia nu a avut niciodată intenția sinceră de a-și retrage armata și a folosit negocierile doar pentru a crea aparența unui proces diplomatic.
„Trupele ruse sunt garantul existenței regimului separatist în Transnistria. Fără aceste trupe, fără această garanție, acest regim ar fi căzut demult, chiar dacă ar fi existat acest ajutor economic care vine din partea Rusiei și tot așa. Rușii niciodată nu au dorit să retragă armata și, în timpul tratativelor privind retragerea armatei, au introdus principiul sincronizării retragerii armate cu soluționarea politică a Transnistriei”, a explicat analistul.
Acest principiu al sincronizării a funcționat ca un mecanism de blocare totală a oricărui progres, a asigurat Țăranu.
„A fost un tertip extrem de eficient în mâinile lor, fiindcă dacă tu dorești să păstrezi armata, tu niciodată nu ai să contribui la soluționarea politică, ca să ai pretext să menții armata. În așa fel, introducând acest principiu al sincronizării retragerii armate cu soluționarea politică, tu, practic, blochezi și soluționarea, și retragerea armatei”, a adăugat analistul politic.
Potrivit lui, pentru Rusia, „soluționarea politică” însemna, de fapt, impunerea memorandumului Kozak, adică federalizarea, pe termen lung, a Republicii Moldova.
„Păi, pentru ei, soluționarea politică este memorandumul Kozak. Federalizarea. Chiar și în cadrul acestei federalizări a Republicii Moldova, după memorandumul Kozak, ei și-au adjudecat 20 de ani ca bază militară pentru armata rusă”, a explicat istoricul.
Anatol Țăranu, în calitate de negociator-șef la acea vreme, a relatat cum a condus delegația moldovenească într-o perioadă critică, însă a refuzat să accepte logica Moscovei.
„Eu am condus un an și ceva Delegația Moldovenească și în cadrul acestor tratative, eu am condus patru runde de negocieri cu Federația Rusă. Ca conducător al delegației, eu categoric refuzam să recunosc valabilitatea principiului sincronizării. Eu am fost nevoit să-mi depun mandatul de ambasador și negociator-șef în momentul când la guvernare au venit agrarienii și au pus problema schimbării radicale a poziției noastre în ceea ce privește reglementarea politică în Transnistria și retragerea armatei”, a mai spus Țăranu.
În 1994, delegația moldoveană, dominată de agrarieni, a acceptat acel principiu al sincronizării în acordul cu Rusia. Duma de Stat a refuzat să ratifice acordul, salvând, paradoxal și inconștient, Republica Moldova de consecințe și mai grave.
„Și în 1994, noi am semnat un acord cu Rusia privind retragerea armatei. Iar în acest acord, principiul sincronizării a fost recunoscut de către Republica Moldova, prin agrarieni, prin conducerea agrariană a delegației. Dar chiar și în aceste condiții, extrem de favorabile pentru Rusia, Duma de Stat nu a ratificat acest acord. Fiindcă în timpul dezbaterilor ni s-a spus: noi nici nu putem să admitem faptul că armata noastră poate fi retrasă din Transnistria. A fost un vot al Dumei de Stat împotriva intereselor Federației Ruse. Ei ne-au salvat pe noi. Din acel moment, cum noi am ratificat acest acord, noi practic recunoaștem principiul sincronizării. A fost o trădare a intereselor naționale ale Republicii Moldova”, a explicat analistul.
Anatol Țăranu a amintit cum, treptat, oamenii care apărau cu adevărat interesele statului au fost eliminați din sistem prin diferite tactici.
„Oamenii care cu adevărat apărau interesele Republicii Moldova au fost împinși afară din sistem. Unii și-au dat demisia, alții au fost eliminați, și puțin câte puțin s-a selectat o clasă politică obedientă Moscovei și care avea un interes pecuniar în menținerea regimului separatist. Eu îmi aduc aminte o renumită frază care mi-a spus-o un om de mare responsabilitate. ‘Anatol, eu am nevoie ca tu să deschizi ușa cu piciorul la Smirnov, să fii familiar acolo și așa mai departe’. Iar când am spus că ei fac business cu transnistrenii, mi s-a răspuns scurt: ‘Păi fă și tu’. Atunci am înțeles că mult timp nu am să mă rețin în structurile acestea”, a conchis Anatol Țăranu.
