Răsturnare de situație în cazul camionului cu arme de la vama Albița. Cum a fost transformat incidentul într-o operațiune sub steag fals și o campanie coordonată de propagandă rusă
Reținerea, în noaptea de 20 noiembrie, a unui camion încărcat cu armament sovietic la punctul de frontieră Leușeni-Albița s-a transformat rapid într-un instrument pentru compromiterea guvernării de la Chișinău și pentru discreditarea Ucrainei pe plan internațional. Deși armele descoperite nu sunt occidentale, și nu provin din zona de război, întregul spațiu mediatic pro-rus a prezentat incidentul drept „prăba” unei vaste rețele moldo-ucrainene de trafic cu armament NATO, într-un scenariu care poartă toate semnele unei operațiuni sub steag fals, indică o analiză documentată de experții Watchdog.
Camionul oprit în vama Albița, la intrarea în România, în jurul orei 01:30, avea în acte simple „componente metalice destinate Israelului”. În realitate, scanarea solicitată de autoritățile moldovenești a scos la iveală zeci de bucăți de armament și muniții de producție sovietică și rusească, dintre care lansatoare RPG-26, RPG-27, rachete antitanc și elemente pentru drone.
Firma transportatoare, S.P. Solar Sistem SRL, nu are în mod normal activități legate de tehnică militară. Fondatorul companiei a declarat că a fost „folosit” de un cunoscut care i-ar fi cerut un simplu serviciu de transport, descriind un model clasic de acoperire folosit în rețelele de contrabandă.
La scurt timp după descoperirea încărcăturii, a început activitatea organizată în spațiul public. Antena 3 a publicat la ora 10:00 prima știre, urmată în lanț de portaluri și canale de telegram din Republica Moldova. Canalele pro-ruse de Telegram, de la Sputnik Moldova la o serie de platforme anonime, au lansat imediat narativul – cheie: contrabanda ar fi legată de Ucraina, iar armele ar fi occidentale, pierdute sau vândute de pe front. Toate armele sunt de origine militară rusă/sovietică, dovedită de design, culori, și marcaje.
Pe tubul bej de jos se observă inscripția „MISSLE” în limba engleză. E cel mai probabil sistemul „METIS” sau Kornet/Fagot din aceeași gama a lansatoarelor rusești/sovietice, destinate exportului. Spre exemplu, toate marcajele care început cu 9М133 se referă la rachete pentru seria Kornet. A fost exportat pe scară largă și marcat în engleză. În alte imagini, vedem în continuare modele rusești: Obiectul din imagine este, cu mare probabilitate, un sistem portabil de rachetă sol-aer (MANPADS), cel mai probabil din familia rusească 9K38 Igla sau o variantă anterioară, 9K34 Strela-3б.
Există posibilitatea să fie și modelul mai modernizat din aceeași serie „Verba”. În concluzie, în imagini apar doar echipamente rusești sau sovietice, nicidecum de fabricație occidentală. Această informație este esențială pentru a înțelege operațiunea de dezinformare prilejuită de acest incident pentru că narativele promovate se bazează pe ideea că aceste arme ar fi donații occidentale pentru Kiev, respectiv ele ar putea proveni doar din Ucraina și doar prin contrabandă.
Deși imaginile prezentate de autoritățile române arată, fără dubii, că armamentul este exclusiv de origine sovietică, falsul a fost repetat insistent și amplificat de către un grup de actori politici. Politicienii controversați s-au activat aproape simultan, ca într-un scenariu coordonat. PLDM a insinuat „corupția din vamă”, Ion Chicu a vorbit despre „incompetență”, Ion Ceban a legat incidentul de securitatea capitalei, iar Igor Dodon a cerut răspunderi politice. Renato Usatîi a strecurat fake-ul cel mai popular, afirmând că în camion s-ar fi aflat sisteme americane FIM-92 Stinger, deși fotografiile contrazic categoric această afirmație. Alte voci, precum Victoria Furtună, Olesea Stamate, Vlad Filat, Dragoș Galbur și Vasile Costiuc, au amplificat isteria din spațiul mass media.
Cât timp opinia publică era inundată de aceste mesaje, autoritățile au reacționat târziu. Abia ulterior, șeful Serviciului Vamal, Radu Vrabie, a explicat că Moldova nu a putut scana camionul cu aparatură proprie, motiv pentru care a solicitat României scanarea imediată. Până la clarificări, însă, propaganda era deja la etapa finală de construcție și amplificare a mitului.
În următoarele 48 de ore, rețeaua mediatică rusă „Pravda” a publicat 37 de articole despre incident, toate în limba engleză, cu trafic fals, un indicator clar al unei operațiuni automatizate de amplificare. Subiectul a fost apoi preluat masiv de presa rusă: Vzglead, RIA Novosti, TASS, gazeta.ru, Tsargrad TV, toate accentuând aceeași narațiune, cea că Ucraina ar vinde arme occidentale prin Moldova, iar Chișinăul ar fi un coridor al criminalității regionale.
Miza operațiunii nu a fost Moldova, ci scena internațională. Coincidență sau nu, subiectul a apărut exact în perioada în care Ucraina se confruntă cu un scandal privind licitațiile Energoatom și cu o intensificare a reticenței europene față de Kiev.
Legarea Republicii Moldova de acest subiect a oferit propagandei ruse un pretext pentru a crește suspiciunea că armele occidentale ar ajunge pe piața neagră, subminând definitiv încrederea partenerilor internaționali în Ucraina și stimulând presiunea pentru reducerea sprijinului militar.
Analiza Watchdog arată că toate elementele, sincronizarea mesajelor, caracterul armelor, activarea imediată a politicienilor pro-ruși, amplificarea externă, dar și încercarea de a implica Ucraina fără dovezi, indică o operațiune sub steag fals. Un incident real, dar limitat, a fost transformat într-un instrument geopolitic de atac, menit să slăbească două state simultan. Republica Moldova, pe plan intern, și Ucraina, pe plan internațional.
