Maia Sandu cere un cadru legislativ nou împotriva manipulării: „Nu mai putem apăra democrația cu instrumente de acum câteva decenii”
Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova are nevoie urgentă de un cadru legislativ modern pentru combaterea manipulării și a atacurilor informaționale. Declarațiile au fost făcute astăzi, în deschiderea Forumului Mass-Media 2025 de la Chișinău.
Șefa statului a declarat că, în anii care urmează, „bătălia pentru democrație nu se va purta doar la urnele de vot sau în instituții, ci tot mai mult în spațiul informațional”, subliniind că propaganda, falsurile tehnologice și atacurile coordonate asupra încrederii publice reprezintă un „arsenal sofisticat”, utilizat de actori ostili.
„Manipularea, tehnologiile care permit falsificări aproape perfecte, atacurile coordonate asupra încrederii publice, propaganda finanțată masiv de actori ostili și distribuită prin conturi false – toate acestea constituie un arsenal sofisticat, care generează un mediu informațional extrem de volatil. În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească ceea ce am văzut până acum. Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt riscuri teoretice, ci mijloace utilizate la scară largă și împotriva noastră, cu și mai multă intensitate. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare”, a declarat Maia Sandu.
Maia Sandu a insistat asupra necesității adaptării legislației la provocările actuale, afirmând că „nu mai putem apăra democrația cu instrumente de acum câteva decenii”. Președinta a îndemnat instituțiile statului, experții și comunitatea media să contribuie la elaborarea unor reguli clare pentru spațiul online și standarde pentru transparență și responsabilitate.
„Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt riscuri teoretice, ci sunt utilizate la scară largă, inclusiv împotriva noastră. Soluțiile trebuie căutate prin colaborare, eficiență și profesionalizare”, a declarat șefa statului.
În același timp, Maia Sandu a apreciat rolul jurnaliștilor în apărarea democrației, menționând reziliența presei în condițiile reducerii programelor de sprijin pentru mass-media independentă. Potrivit ei, jurnalismul de investigație a devenit „o forță civică esențială”, care a expus pericole majore la adresa securității statului. Totuși, Sandu a subliniat că resursele celor care atacă democrația sunt „incomparabil mai mari”.
Președinta a insistat asupra necesității dezvoltării expertizei jurnalistice în domeniul afacerilor europene, afirmând că procesul de integrare în UE „nu poate fi explicat doar de instituțiile statului”.
„Este esențial ca presa să cunoască în profunzime mecanismele europene și să-și asigure prezența jurnalistică la Bruxelles. Dacă resursele individuale nu permit, redacțiile pot crea echipe comune sau pot co-angaja corespondenți”, a spus Maia Sandu.
Ea a sugerat și colaborarea între redacții prin partajarea resurselor și infrastructurii, ca soluție pentru provocările financiare și presiunea asupra capacităților redacționale.
Șefa statului a cerut instituțiilor educaționale să trateze formarea jurnaliștilor ca pe o responsabilitate comună și a reiterat necesitatea introducerii educației media în școli, pentru a proteja generațiile tinere de manipulare.
În mesajul de final, Maia Sandu a recunoscut caracterul inegal al luptei cu propaganda, dar a spus că presa și societatea au un atu crucial – adevărul. Președinta a mai anunțat că planul de reziliență aprobat recent de Consiliul Național de Securitate va crea noi oportunități pentru consolidarea spațiului informațional și a îndemnat participanții la forum să contribuie la soluții concrete.
Prezentă la Forum, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piórko, a declarat că presa din Republica Moldova rămâne „un partener democratic important, care contribuie la promovarea unei guvernanțe bune și transparente”. Ea a mulțumit organizatorilor pentru abordarea unor teme presante, precum noile tehnologii și provocările politicilor media, subliniind că discuțiile din cadrul forumului „vor consolida dezvoltarea presei din Republica Moldova”.
Diplomata europeană a remarcat dedicația jurnaliștilor, în special a celor din teritoriu, care au călătorit ore întregi pentru a participa la dezbateri, și a reiterat importanța explicării procesului de integrare europeană în toate regiunile țării. Piórko a menționat și întâlnirile cu jurnaliștii moldoveni la Bruxelles, pentru a le oferi acces direct la informații și o reflectare corectă a etapelor de aderare la UE.
Peste 200 de jurnaliști, experți media, manageri ai instituțiilor de presă, profesori, studenți și reprezentanți ai organizațiilor de profil participă timp de două zile la cea de-a zecea ediție a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, desfășurat la Chișinău sub egida Consiliului de Presă.
Ediția din 2025 este organizată de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociația Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Presei Electronice (APEL), cu sprijinul Uniunii Europene.
