Hoțul strigă „hoții” în Găgăuzia, sau cum se perpetuează un conflict artificial de oamenii Moscovei
Episodul viral din ultimele zile din Găgăuzia, în care un cetățean recalcitrant insistă ca un inspector de poliție să îi vorbească în limba rusă, reprezintă o nouă provocare dintr-un lung șir apărut în anii de după independență. Stupefiant este faptul că persoana care sfidează omul legii este Victor Topal, fost șef al SIS în Găgăuzia și membru al partidului Irinei Vlah, formațiune exclusă din alegeri pe motive de securitate. Din CV-ul său aflăm că a studiat limba română, a absolvit o facultate de filologie la Chișinău și chiar a predat-o. Cu alte cuvinte, avem un fost profesor de română care se declară brusc incapabil să o înțeleagă și pretinde nevoia de traducător (переводчик). Dacă situația nu ar avea consecințe reale asupra stabilității, scena ar părea o caricatură.
Cazul are însă valoare de simbol. El demontează meschinătatea narațiunii propagandei ruse, pentru că nu este vorba despre un cetățean obișnuit căruia i s-ar încălca drepturi lingvistice, ci despre un fost ofițer al statului, plătit din bugetul public, care cunoaște perfect limba oficială, dar alege deliberat să mimeze discriminarea. Episoade de acest tip sunt apoi preluate de media rusă și transformate în știri despre „discriminarea vorbitorilor de rusă”, ignorând complet comportamentul calm și legal al polițistului.
Tot în Găgăuzia, unde se invocă permanent „opresiunea lingvistică”, școlile cu predare în limba rusă sunt finanțate de stat, iar nimeni nu interzice comunicarea în rusă în spațiul public sau privat. Dar aceste nuanțe dispar în narativul conflictual promovat de anumite forțe politice locale.
Formațiunea politică din care face parte Topal, Partidul „Inima Moldovei” (PRIM), creat în 2024 și caracterizat printr-un discurs pronunțat pro-rus, se află în centrul unor controverse legate de legalitate. Partidul a intrat în atenția autorităților în urma unor acuzații privind finanțarea ilegală și posibile falsificări de documente. Investigații ale presei au scos la iveală semnături ale unor persoane decedate, depuse în numele unor comunități locale. În urma acestor suspiciuni, CEC și Ministerul Justiției au inițiat verificări, iar Curtea de Apel Centrală a exclus partidul din alegeri.
În acest context, este legitim să ne întrebăm ce „vocație” are un astfel de proiect politic. Putem observa cu ușurință linia ideologică adoptată de unii membri: o continuitate cu discursul Partidului Șor, PCRM și PSRM, cu accente puternic rusofile și destabilizatoare. „Inima Moldovei”, în viziunea acestor personaje, nu pare a fi la Suceava sau măcar la Chișinău, ci direct la Moscova.
Spre final, trebuie de spus că pentru accederea în Uniunea Europeană avem nevoie de cooperare între cetățeni. Iar cooperarea interetnică cere deschidere de ambele părți: nu poți oferi sprijin și dialog dinspre centru dacă periferia refuză activ dialogul. Cazul de mai sus nu va fi singurul, iar până la realizarea aspirației naționale de a deveni parte a familiei europene avem mult de muncit în privința vulnerabilităților care alimentează tensiuni artificiale.
