„Fără cedări teritoriale”: Zelenski își fixează liniile roșii în negocierile pentru pace
Președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit pe 8 decembrie, la Londra, cu premierul britanic Keir Starmer și alți lideri europeni, în contextul relansării eforturilor de a ajunge la un acord de pace privind războiul ruso-ucrainean, scrie kyivindependent.com.
Zelenski a declarat după întrevederi că încă nu există un consens între Ucraina, Rusia și Statele Unite asupra statutului Donbasului și a subliniat că Ucraina „nu are temei legal sau moral” pentru a renunța la propriul teritoriu.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, li s-au alăturat lui Zelenski și Starmer la sediul de pe Downing Street nr. 10, în condițiile în care partenerii europeni ai Kievului încearcă să își armonizeze strategia în fața noii presiuni din partea SUA pentru un acord de pace – presiune ce a inclus propuneri ca Ucraina să cedeze teritorii pe care încă le controlează.
„Garantarea unei securități reale este întotdeauna o provocare comună și un efort comun. Vă mulțumesc pentru sprijin!”, a scris Zelenski pe X după întrevedere.
Liderii „au purtat o discuție detaliată privind munca diplomatică desfășurată împreună cu partea americană, au convenit o poziție comună privind importanța garanțiilor de securitate și a reconstrucției și au stabilit următorii pași”, a adăugat el.
În privat, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea că sunt puși pe plan secund în acest proces de negociere, întrucât planul de pace inițial în 28 de puncte, elaborat de Rusia și SUA și prezentat luna trecută, prevedea condiții dure pentru Ucraina.
Deși propunerea inițială a fost revizuită în urma discuțiilor separate purtate de SUA cu Ucraina și Rusia, Zelenski a declarat pentru Bloomberg că „probleme sensibile”, precum garanțiile de securitate și statutul regiunilor din estul Ucrainei, rămân încă de soluționat.
„Există viziunea SUA, a Rusiei și a Ucrainei – iar pe tema Donbasului nu avem un punct de vedere comun”, a afirmat Zelenski într-un interviu telefonic pentru Bloomberg. Președintele a spus că urmărește să obțină acorduri separate cu partenerii occidentali privind garanțiile de securitate, în special cu Washingtonul.
În cadrul discuțiilor de pe Downing Street, Starmer a comentat că negocierile se află „într-o etapă critică a demersului pentru pace”.
„Ceea ce contează astăzi este unitatea dintre Europa, Ucraina și SUA”, a subliniat Zelenski.
La rândul său, Merz a spus că este „skeptic față de unele detalii din documentele venite din SUA”, subliniind că „acesta poate fi un moment decisiv pentru noi toți… destinul acestei țări (Ucraina) este destinul Europei.”
Săptămâna trecută, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, a vizitat SUA pentru a continua discuțiile privind planul de pace.
Emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit, de asemenea, cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 2 decembrie, însă întâlnirea nu a dus la un progres concret.
Rusia a refuzat în mod repetat să renunțe la cerințele sale-cheie, care includ interzicerea aderării Ucrainei la NATO și retragerea completă a armatei ucrainene din teritoriile ocupate parțial din Donbas, condiții respinse de Kiev.
Zelenski a indicat că Umerov și șeful Statului Major, Andrii Hnatov, urmează să ajungă în Europa pentru a-l informa asupra rezultatelor celor mai recente negocieri.
„Aștept detalii despre tot ce le-a fost transmis emisariilor americani la Moscova și despre nuanțele asupra cărora SUA sunt dispuse să facă modificări în negocierile cu noi și cu rușii”, a precizat Zelenski pe rețelele sociale pe 7 decembrie.
Keith Kellogg, reprezentantul lui Trump pentru Ucraina, a afirmat că un acord de pace pare aproape finalizat, menționând că ultimele puncte nerezolvate se referă la statutul regiunilor din est și la centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub ocupație rusă.
Cu toate acestea, Trump a lăsat să se înțeleagă că Zelenski este cel care întârzie procesul, afirmând că președintele ucrainean „nu a citit încă” propunerea de pace.
„Rusia este mulțumită de ea. De fapt, Rusia ar dori să aibă întreaga țară, dacă stai să te gândești”, a declarat Trump reporterilor la Kennedy Center din Washington D.C., pe 7 decembrie.
Zelenski a adăugat separat că Umerov și Hnatov vor prezenta un raport complet privind negocierile după revenirea lor în Europa, întrucât „anumite probleme pot fi discutate doar direct, față în față”.
Vorbind cu jurnaliștii mai târziu pe 8 decembrie, Zelenski a reiterat că Ucraina „nu are dreptul, potrivit Constituției, dreptului internațional și moral”, să renunțe la teritorii, chiar dacă SUA caută un compromis între Kiev și Moscova.
Președintele ucrainean a menționat, de asemenea, că Trump „are propria viziune” asupra modului de a pune capăt conflictului, vizune care diferă de cea a Ucrainei. El a precizat că planul de pace din 28 de puncte a fost redus la 20, iar „punctele deschis anti-ucrainene” au fost eliminate.
Ucraina și partenerii săi europeni urmează să finalizeze propria propunere de pace până pe 9 decembrie și să o transmită SUA, a mai declarat Zelenski.
După vizita la Londra, președintele Ucrainei a ajuns la Bruxelles tot pe 8 decembrie, unde a avut întrevederi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Zelenski a subliniat că discuțiile vor viza, de asemenea, sprijinul pentru apărarea antiaeriană și asistența financiară pe termen lung, în condițiile în care țara se pregătește pentru o iarnă dificilă.
„În timp ce negocierile pentru pace sunt în desfășurare, UE rămâne fermă în susținerea Ucrainei. Propunerile noastre de finanțare sunt pe masă”, a declarat von der Leyen într-o postare pe X după discuții.
„Obiectivul este o Ucraină puternică – pe câmpul de luptă și la masa negocierilor… Securitatea Ucrainei trebuie garantată, pe termen lung, ca primă linie de apărare pentru Uniunea noastră.”
Rusia a intensificat în ultimele luni atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, provocând întreruperi de urgență pe măsură ce temperaturile scad.
Kievul se confruntă, de asemenea, cu un deficit bugetar major pentru anul viitor, iar UE dorește să acopere această diferență prin așa-numitul „împrumut de reparații”, în valoare de aproape 200 de miliarde de dolari și garantat din activele rusești înghețate.
Belgia, unde este localizată cea mai mare parte a acestor active, se opune ferm planului. Merz și von der Leyen au declarat că au avut discuții „constructive” pe 5 decembrie cu premierul belgian Bart De Wever, însă nu este clar dacă poziția Belgiei s-a schimbat.
