Narațiuni anti-UE și anti-Maia Sandu, amplificate pe YouTube după alegerile parlamentare, principalele surse rămân canale afiliate fostelor posturi de televiziune suspendate

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a publicat raportul de monitorizare a narațiunilor de dezinformare de pe YouTube în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc la 28 septembrie 2025.

YouTube a devenit în ultimii ani o platformă tot mai relevantă în arhitectura informațională online a Republicii Moldova, consolidându-și rolul nu doar ca sursă de divertisment, ci și ca spațiu de formare a opiniei publice privind evenimentele social-politice de interes major.

Rețeaua se clasează pe locul al doilea ca notorietate între cele mai populare rețele sociale din țară, potrivit celor mai recente cercetări ale Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Studiul de audiență a mass-media din Republica Moldova, publicat de CJI în iunie 2025, arată că YouTube reprezintă una dintre principalele surse de informare pentru majoritatea populației: 85% dintre respondenți declară că utilizează platforma în mod constant, peste jumătate (52%) accesând-o zilnic. Publicul YouTube este preponderent tânăr (18–24 de ani), activ profesional, cu un nivel mediu sau superior de educație și venituri peste media națională, concentrat în mediul urban – în special în regiunile de sud, nord și municipiul Chișinău.

În acest context, CJI a analizat conținutul publicat pe 15 canale de YouTube între 29 august și 28 septembrie 2025, pentru înțelegerea modului în care platforma contribuie la modelarea percepțiilor publice, amplificarea mesajelor nocive și influențarea comportamentului electoral.

Printre principalele constatări:

1. Narațiunile dominante au vizat delegitimarea autorităților proeuropene și a Maiei Sandu în calitate de șefă a statului, vehiculându-se teme recurente precum represiunea politică, falsificarea alegerilor, persecuția opoziției și capturarea statului de către Occident sau NATO;
2. Cadrul conspiraționist a fost portretizat în special prin figura lui George Soros și a „sorosiștilor”;
3. Dezinformarea a fost propagată prin mai multe canale interconectate, inclusiv foști furnizori de servicii media audiovizuale care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și au continuat să difuzeze conținut partizan și adesea sincronizat;
4. Comentariile utilizatorilor au avut un rol amplificator major, multiplicând de câteva ori volumul narațiunilor prezente în videoclipuri. A fost identificată și o activitate intensă, uneori coordonată, a unui număr restrâns de comentatori.

Potrivit CJI, dezinformarea este frecvent difuzată prin combinarea mai multor narațiuni într-un singur produs media,  iar principalii vectori de propagare rămân canale afiliate fostelor posturi de televiziune (TV6 Moldova, Primul în Moldova), care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și continuă să difuzeze conținut partizan și adesea sincronizat. La fel, ca și în campania electorală pentru alegerile parlamentare, Maia Sandu a rămas ținta principală a narațiunilor de dezinformare.

Monitorizarea confirmă că, în continuare, pe YouTube dezinformarea este propagată preponderent prin comentarii, care multiplică de câteva ori narațiunile lansate inițial de diferite surse și le conferă vizibilitate și aparentă legitimitate. 1.495 de comentarii au inclus conținut care încalcă politicile platformei (incitare la ură, discriminare, hărțuire, intimidare, limbaj violent, apeluri la acțiuni periculoase precum vătămarea integrității corporale sau moarte), fiind raportabile conform standardelor YouTube.