UE condamnă interdicțiile de viză impuse de SUA unor oficiali și activiști europeni
Uniunea Europeană a condamnat public decizia Statelor Unite de a impune interdicții de viză unor cetățeni europeni, inclusiv unui fost comisar european și mai multor activiști de top implicați în combaterea dezinformării și a discursului instigator la ură. Bruxellesul califică măsura drept „nejustificată” și avertizează că își va apăra ferm autonomia de reglementare.
Administrația președintelui Donald Trump a anunțat sancțiunile de călătorie împotriva a cinci europeni, acuzându-i că ar face parte din ceea ce Washingtonul numește un „complex global al cenzurii industriale”. Printre cei vizați se numără Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă, considerat arhitectul principal al Digital Services Act – legislația UE care reglementează activitatea platformelor online.
Franța și Germania s-au alăturat criticilor formulate de Comisia Europeană. Ministerul Justiției de la Berlin a declarat că SUA „denaturează” eforturile europene de combatere a discursului de ură online, prezentându-le în mod eronat drept cenzură.
Decizia Washingtonului accentuează conflictul tot mai deschis dintre SUA și Uniunea Europeană în jurul DSA, o lege care obligă platformele digitale să combată conținutul ilegal și discursul instigator la ură. Casa Albă consideră însă această legislație un atac asupra libertății de exprimare și asupra companiilor tehnologice americane, care domină piața globală.
În baza DSA, rețeaua socială X, deținută de Elon Musk, a fost amendată cu 120 de milioane de euro la începutul lunii decembrie, fapt care a amplificat tensiunile transatlantice. Thierry Breton, care a coordonat portofoliul pieței interne în cadrul Comisiei Europene între 2019 și 2024, este cel mai cunoscut nume de pe lista celor sancționați.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția „condamnă ferm decizia Statelor Unite”.
„Uniunea Europeană este o piață unică deschisă și bazată pe reguli, cu drept suveran de a reglementa activitatea economică în conformitate cu valorile sale democratice și angajamentele internaționale”, a precizat Comisia.
„Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare în fața unor măsuri nejustificate”
În ultimele săptămâni, administrația Trump și-a intensificat criticile la adresa Uniunii Europene. Într-o nouă strategie de securitate, Casa Albă a acuzat blocul comunitar că „cenzurează libertatea de exprimare și suprimă opoziția politică”.
Secretarul de stat Marco Rubio s-a aflat în prima linie a atacurilor împotriva UE, criticând încercările Bruxellesului de a impune reguli stricte marilor companii tech, majoritatea având sediul în Statele Unite. Anunțând sancțiunile, Rubio i-a acuzat pe europenii vizați că ar suprima opinii alternative și a avertizat că lista ar putea fi extinsă.
„Prea mult timp, ideologi din Europa au condus eforturi organizate pentru a constrânge platforme americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”, a scris Rubio pe platforma X.
Liderii europeni resping acuzațiile și insistă că DSA se aplică exclusiv pe teritoriul UE și nu vizează limitarea libertății de exprimare în afara Europei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a calificat măsurile SUA drept „intimidare și coerciție”, menite să submineze suveranitatea digitală a Europei.
„Aceste reguli au fost adoptate printr-un proces democratic și suveran. Ele se aplică în Europa pentru a asigura concurență loială între platforme și pentru a garanta că ceea ce este ilegal offline este ilegal și online”, a scris Macron pe X, subliniind că regulile digitale ale UE „nu trebuie stabilite din afara Europei”.
Pe lângă Thierry Breton, patru lideri ai unor organizații neguvernamentale implicate în combaterea urii și dezinformării online au primit interdicții de viză.
Două dintre persoanele sancționate, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, conduc organizația germană HateAid, care sprijină victimele discursului ilegal de ură din mediul digital. Ministerul Justiției din Germania a declarat că activiștii au „sprijinul și solidaritatea” guvernului federal, calificând sancțiunile drept inacceptabile.
Ceilalți doi vizați sunt Imran Ahmed, directorul britanic al Center for Countering Digital Hate, activ atât în Regatul Unit, cât și în SUA, și Clare Melford, cofondatoare a Global Disinformation Index, cu sediul la Londra.
Un purtător de cuvânt al Global Disinformation Index a descris sancțiunile drept „un atac autoritar asupra libertății de exprimare” și „un act flagrant de cenzură guvernamentală”.
„Administrația Trump folosește din nou întreaga putere a statului federal pentru a intimida, cenzura și reduce la tăcere vocile cu care nu este de acord. Acțiunile de astăzi sunt imorale, ilegale și contrare valorilor americane”, a declarat acesta.
Imran Ahmed și organizația pe care o conduce s-au aflat anterior într-un conflict juridic cu Elon Musk, care a încercat să dea în judecată ONG-ul după publicarea unui raport privind creșterea discursului de ură pe Twitter (actuala X), după preluarea platformei de către Musk.
