Casa Albă afirmă că Donald Trump și consilierii săi apropiați discută opțiuni pentru preluarea Groenlandei, în timp ce președintele SUA continuă să susțină că acest lucru ar aduce beneficii securității naționale americane.
Solicitările sale au fost respinse de liderii insulei și de Danemarca, stat membru NATO care controlează Groenlanda ca teritoriu semiautonom, scrie publicația BBC.
Groenlanda – cea mai mare insulă din lume care nu este continent – este situată în zona arctică. Cu o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de kilometri pătrați (836.330 mile pătrate), este comparabilă ca mărime cu Republica Democrată Congo sau Arabia Saudită.
Este, de asemenea, teritoriul cu cea mai scăzută densitate a populației din lume, având aproximativ 56.000 de locuitori, majoritatea fiind inuiți indigeni.
Circa 80% din Groenlanda este acoperită de gheață, ceea ce face ca majoritatea populației să trăiască pe coasta de sud-vest, în jurul capitalei Nuuk.
Economia Groenlandei se bazează în principal pe pescuit și primește subvenții semnificative din partea guvernului danez.
În ultimii ani însă, interesul pentru resursele naturale ale Groenlandei a crescut, inclusiv pentru exploatarea mineralelor rare, a uraniului și a fierului. Oamenii de știință consideră că ar putea exista și rezerve importante de petrol și gaze.
Aceste resurse ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce încălzirea globală duce la topirea calotei uriașe de gheață care acoperă insula.
Resursele minerale valoroase au reprezentat un punct central al interesului lui Trump și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în relațiile sale cu Ucraina.
Cu toate acestea, președintele SUA a declarat: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională, nu pentru minerale.”
El a mai afirmat că „Groenlanda este plină de nave rusești și chineze peste tot”.
Mulți dintre colegii săi republicani sunt de acord că securitatea SUA este amenințată de aceste două țări.
Trump a reluat apelurile ca SUA să preia Groenlanda după recenta operațiune militară americană din Venezuela, în urma căreia președintele Nicolás Maduro și soția sa au fost capturați și duși la New York.
Premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a reacționat afirmând „ajunge”, descriind ideea controlului american drept o „fantezie”.
Cu toate acestea, Trump și aliații săi și-au reiterat amenințările. Casa Albă a declarat că sunt analizate mai multe opțiuni pentru dobândirea insulei, inclusiv „utilizarea armatei americane”.
Unul dintre consilierii săi de rang înalt, Stephen Miller, a spus că „nimeni nu se va lupta cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Secretarul de stat Marco Rubio le-ar fi spus legislatorilor, în aceeași perioadă, că planul american este să cumpere insula, nu să o invadeze.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat că accentul cade pe construirea unor „relații comerciale durabile” și a subliniat că SUA au „adversari comuni” cu Danemarca și cu alți membri ai alianței NATO.
Trump a făcut o ofertă de cumpărare a insulei și în 2019, în primul său mandat, însă i s-a spus că Groenlanda nu este de vânzare.
El și-a reluat interesul la scurt timp după revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025.
Au existat și vizite controversate la nivel înalt în Groenlanda. Vicepreședintele JD Vance a călătorit acolo în martie și a susținut un discurs în care a acuzat Danemarca că nu investește suficient pentru protejarea teritoriului.
Un nou scandal legat de intențiile SUA a izbucnit la sfârșitul anului 2025, când Trump a numit un emisar special pentru Groenlanda, Jeff Landry, care a vorbit deschis despre transformarea insulei într-o parte a Statelor Unite.
Ce au spus Danemarca și alți aliați NATO?
Groenlanda nu are o armată proprie și nu este membră NATO, dar face parte din alianță prin Danemarca.
Poziția lui Trump privind viitorul insulei a șocat Copenhaga, care a avut tradițional relații strânse cu Washingtonul.
Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar însemna sfârșitul alianței transatlantice de lungă durată.
Ea și omologul său britanic, Sir Keir Starmer, au semnat o declarație alături de liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Spaniei, în care se afirmă: „Groenlanda aparține poporului său, iar doar Danemarca și Groenlanda pot decide în chestiuni ce țin de relațiile lor.”
De ce controlează Danemarca Groenlanda?
Deși face parte din continentul nord-american, Groenlanda este controlată de Danemarca – aflată la aproape 3.000 km distanță – de aproximativ 300 de ani.
Interesul de securitate al SUA pentru Groenlanda datează, de asemenea, de mult timp, iar două administrații americane anterioare lui Trump au făcut tentative eșuate de a o obține.
Insula a fost guvernată ca o colonie până la mijlocul secolului XX, perioadă în care a rămas în mare parte izolată și săracă.
După ocuparea Danemarcei continentale de către Germania nazistă în al Doilea Război Mondial, SUA au invadat insula, stabilind baze militare și stații radio.
După război, forțele americane au rămas în Groenlanda. Baza spațială Pituffik, cunoscută anterior drept baza aeriană Thule, este operată de SUA până în prezent.
În 1951, un acord de apărare cu Danemarca a acordat SUA un rol major în apărarea teritoriului, inclusiv dreptul de a construi și întreține baze militare.
În 1953, insula a devenit parte a Regatului Danemarcei, iar groenlandezii au devenit cetățeni danezi.
În 1979, un referendum privind autoguvernarea a oferit Groenlandei control asupra majorității politicilor interne, Danemarca păstrând competențele în politica externă și apărare.
Groenlanda găzduiește atât prezență militară daneză, cât și americană.
Ca reacție la amenințările lui Trump de la începutul anului 2026, premierul Groenlandei, Nielsen, a declarat:
„Fără presiuni. Fără insinuări. Fără fantezii de anexare.
Suntem deschiși dialogului. Suntem deschiși discuțiilor. Dar acestea trebuie să aibă loc prin canale corespunzătoare și cu respectarea dreptului internațional.”
Când corespondentul BBC Fergal Keane a vizitat insula în 2025, a auzit repetându-se aceeași frază: „Groenlanda aparține groenlandezilor. Trump poate veni în vizită, dar atât.”
Subiectul a devenit central în campania pentru alegerile generale ale teritoriului din acel an.
Sondajele arată că majoritatea groenlandezilor susțin independența față de Danemarca, dar o majoritate covârșitoare respinge ideea de a deveni parte a Statelor Unite.
Când Trump a lansat pentru prima dată ideea cumpărării Groenlandei în 2019, mulți localnici s-au declarat împotrivă.
„Este o idee foarte periculoasă”, a spus Dines Mikaelsen, operator de turism.
„Ne tratează ca pe o marfă pe care o poate cumpăra”, a declarat Aleqa Hammond, prima femeie prim-ministru a Groenlandei.
