Fugarul Ilan Șor, legat de petrolierul capturat de SUA: rețea internațională, flota rusă din umbră și petrol venezuelean
Fugarul Ilan Șor apare în centrul unui nou scandal internațional, după ce investigații jurnalistice au arătat că petrolierul Marinera, capturat recent de autoritățile americane în Atlanticul de Nord, este conectat la rețele de interese asociate cu acesta. Nava, implicată în transporturi suspecte de petrol venezuelean și legată de flota rusă din umbră, ar avea conexiuni și cu fostul deputat ucrainean Viktor Baranski, un aliat vechi al Kremlinului.
Potrivit informațiilor publicate de „Sistemul” și Radio Svoboda, Marinera (fostul Bella 1) și-ar fi schimbat rapid pavilionul și proprietarii în timpul unei urmăriri de peste două săptămâni de către Paza de Coastă a SUA, beneficiind inclusiv de sprijinul Moscovei. Ancheta scoate la iveală o rețea complexă de companii, nominali și interese financiare care duc spre anturajul lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova și stabilit în Rusia, unde ar ajuta la ocolirea sancțiunilor internaționale.
Deputatul ucrainean și „nominalii” din Moldova
Petrolierul Marinera a primit autorizație temporară de navigație sub pavilion rusesc în a patra zi a urmăririi — 24 decembrie 2025. S-a schimbat și proprietarul: în locul unei companii turce aflate sub sancțiuni americane, a apărut firma din Riazan „Burevestmarin”, înregistrată în iulie 2025. Director general și unic proprietar figurează Ilia Bugai, 39 de ani, originar din Cita. Contactat de presă, acesta nu a răspuns la întrebări.
Bugai conduce și societatea moscovită „Rusneftekhimtorg”, specializată în livrări de combustibili, inclusiv prin transport maritim. Printre principalii cumpărători ai „Rusneftekhimtorg” se numără mai multe companii străine, toate având un element comun: sunt deținute de femei care locuiesc în Republica Moldova.
Cel puțin două dintre aceste persoane au mai intrat în atenția jurnaliștilor. Publicația „Verstka” le-a numit nominali într-un imperiu al flotei petroliere din umbră, aflat în spatele fostului deputat al Consiliului municipal Odesa, Viktor Baranski. În 2021, structuri asociate lui Baranski au intrat sub sancțiuni SUA pentru transportul petrolului venezuelean. Sursa citată scrie că i-a trimis mai multe întrebări pe Messenger lui Baranski, însă, chiar dacă a confirmat că le-a primit, ulterior nu a venit cu niciun răspuns.
„Rusneftekhimtorg” are și alte legături cu conglomeratul lui Baranski. Acesta a utilizat un petrolier din presupusa flotilă a acestuia și a făcut comerț cu o companie apropiată holdingului informal al fostului deputat. Totuși, există și alte conexiuni.
Persoane cu legături la Kremlin
În noiembrie 2020, „Rusneftekhimtorg” a contractat de la Nefteprombank un credit de 300 milioane ruble (circa 3,7 milioane USD la cursul de atunci). După două săptămâni, banca a acordat o sumă identică firmei „Rechmortrans”, asociată, potrivit „Verstka”, tot cu Baranski. Peste jumătate de an, Banca Centrală a Rusiei a retras licența Nefteprombank, suspectând scoaterea de active; ulterior, banca a fost falimentată, iar administratorul judiciar a început recuperarea datoriilor.
În 2022, „Rusneftekhimtorg” și „Rechmortrans” au fost acționate în judecată și și-au stins datoriile până în martie 2023, printr-o schemă identică: au cesionat creditorului drepturi de creanță asupra unei terțe firme — „Diamand Estate”.
Din 2022, „Diamand Estate” deține două posturi TV din Moldova. Anterior, acestea aparțineau lui Igor Ceaika (fiul fostului procuror general al Rusiei, Iuri Ceaika) și lui Vadim Ciubara, apropiat al fostului președinte moldovean Igor Dodon. Odată cu intrarea „Diamand Estate”, canalele au fost asociate cu anturajul oligarhului moldovean Ilan Șor. Acesta a fost suspectat și de scoaterea din Nefteprombank a 2,4 milioane euro, însă cazul s-a încheiat favorabil pentru el.
Sursa citată scrie că Șor este considerat „mâna Moscovei” în politica moldovenească. Deși condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare în Moldova pentru furtul miliardului din sistemul bancar, el trăiește în Rusia, a obținut cetățenia și ar ajuta Kremlinul să ocolească sancțiunile prin criptomonede. Partenerul său este banca de stat Promsviazbank, iar lansarea proiectului în toamna lui 2025 ar fi avut loc cu participarea lui Vladimir Putin.
Și Baranski are legături cu cercul președintelui rus: a fost membru al partidului condus de Viktor Medvedciuk, nașul politic al lui Putin. După invazia pe scară largă a Ucrainei, Baranski a fost lipsit de cetățenia ucraineană și, potrivit presei, s-a mutat în Rusia.
Legătura flotei rusești din umbră cu Venezuela
Petrolierele sosesc în porturile Venezuelei pentru două obiective: exportul de petrol și produse petroliere și livrarea de nafta (folosită pentru diluarea petrolului venezuelean greu și extra-greu).
Mult timp, principalul importator de nafta și exportator de petrol venezuelean au fost SUA, însă în 2019 Washingtonul a impus sancțiuni împotriva PDVSA. Ulterior, SUA au acordat periodic licențe temporare; în perioadele de sancțiuni totale, Iranul a fost principalul furnizor de nafta. În aprilie 2025, toate licențele temporare au expirat, iar principalul furnizor a devenit Rusia. Din aceeași perioadă, China a devenit principalul cumpărător de produse petroliere venezuelene: în 2025, circa 75% din importurile Chinei de petrol din Venezuela, acoperind până la 4% din necesarul său.
Fluxul tipic a fost: petrolierele aduceau nafta rusească în Venezuela, petrolul greu era diluat, apoi alte nave îl transportau în China. Operațiunile erau deservite de nave sub diverse pavilioane; unele erau sancționate (flota rusească din umbră), altele legate de Iran, altele fără sancțiuni. Adesea, navele opreau transponderele. Armata SUA a început să împiedice livrările de nafta rusească încă de la sfârșitul lui noiembrie.
Blocada maritimă a Venezuelei și reținerile
La mijlocul lui decembrie, Donald Trump a anunțat o blocadă (carantină) maritimă privind navele sancționate către/dinspre Venezuela. Cu o săptămână înainte, Paza de Coastă SUA reținuse superpetrolierul Skipper (pavilion Guyana), sancționat din 2022; autoritățile SUA susțin că pavilionul era fals.
La 20 decembrie, Paza de Coastă SUA a urcat la bordul petrolierului Centuries (pavilion Panama) în Marea Caraibilor; nava nu era sancționată, dar transporta petrol venezuelean sancționat. China a calificat reținerea drept „încălcare gravă a dreptului internațional”.
Nu toate navele au fost oprite: cel puțin patru au părăsit Venezuela după carantină. Totuși, 16 petroliere au rămas blocate în porturi la final de an. De pildă, Hyperion (pavilion Gambia), sancționat ca parte a flotei rusești din umbră, ar fi adus 300.000 barili de nafta din Murmansk.
Cum a fost urmărit Bella 1
Bella 1, sancționat din 2024 și legat de Iran, a oprit transponderul două luni după o încărcare în Iran (septembrie 2025). Când semnalul a reapărut, nava era goală. La începutul lui decembrie a traversat Atlanticul sub pavilion fals al Guyanei, declarând destinația Curaçao, dar probabil se îndrepta spre Venezuela. La 21 decembrie, o navă a Pazei de Coastă SUA a încercat interceptarea; petrolierul a întors și s-a îndreptat spre Europa.
La 30 decembrie, echipajul a pictat un drapel rusesc pe bordaj. Două zile mai târziu, nava a fost înregistrată în registrul maritim rus ca Marinera, cu proprietar „Burevestmarin”. Presa (WSJ, CBS) a relatat despre o posibilă escortă rusă (submarin și nave militare), fără confirmare oficială. La 7 ianuarie, nava a fost capturată fără opoziție militară rusă.
Un expert american a apreciat că reținerea nu este neapărat ilegală, dar comportă riscuri juridice și de escaladare, dat fiind schimbarea rapidă a pavilionului pe mare.
Pozițiile SUA și Rusiei
Casa Albă a declarat că Marinera făcea parte din „flota venezueleană din umbră” și a fost considerată fără stat din cauza pavilionului fals; a existat un mandat de arest. Secretarul apărării SUA a afirmat că blocada petrolului venezuelean sancționat rămâne valabilă oriunde. Procurorul general al SUA a indicat că sunt monitorizate și alte nave.
Ministerul Transporturilor din Rusia a contestat reținerea, invocând libertatea navigației. MAE rus a cerut SUA tratament uman pentru marinari și a calificat reținerea drept acțiune ilegală și încălcare gravă a dreptului maritim internațional.
