Iranul, în pragul unei crize istorice: peste 530 de morți în două săptămâni de proteste
Protestele de anvergură care zguduie Iranul de două săptămâni s-au soldat cu peste 530 de persoane ucise și mai mult de 10.000 de arestări, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului. Escaladarea violențelor riscă să aibă consecințe majore asupra geopoliticii globale și securității energetice, inclusiv prin creșterea prețurilor petrolului, relatează Bloomberg.
La data de 12 ianuarie 2026, mișcarea de protest a evoluat într-o revoltă la scară națională, pe care analiștii o consideră cea mai serioasă amenințare la adresa Republicii Islamice de la Revoluția din 1979. Represiunea forțelor de securitate a dus la un bilanț uman dramatic, experții avertizând că regimul se confruntă cu o criză existențială.
Nemulțumirile populației au fost alimentate în principal de colapsul economic, inflația galopantă și devalorizarea severă a monedei naționale. Protestele s-au extins rapid în aproape toate regiunile țării, afectând o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, de la capitala Teheran până în provincii îndepărtate.
În încercarea de a limita amploarea manifestațiilor, autoritățile iraniene au recurs la restricționarea accesului la internet și comunicații mobile, însă aceste măsuri nu au reușit să oprească mobilizarea protestatarilor.
Foști analiști CIA apreciază că regimul dispune de tot mai puține instrumente pentru a recâștiga controlul, în condițiile în care pârghiile economice sunt aproape epuizate.
Escaladarea tensiunilor din Iran a început deja să se reflecte pe piețele globale. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 5%, depășind pragul de 63 de dolari pe baril, în contextual îngrijorărilor privind posibile întreruperi ale livrărilor din partea unuia dintre cei mai importanți producători din cadrul OPEC.
De altă parte, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul este pregătit să ia în considerare o intervenție militară, dacă violențele împotriva civililor vor continua.
Experții avertizează că o eventuală cădere a regimului ayatollahilor ar putea schimba radical echilibrul de putere în Orientul Mijlociu, însă un astfel de scenariu implică riscuri majore de destabilizare regională și un potențial ridicat de pierderi umane.
