Dictatorul Lukașenko s-a alăturat inițiativei de „pace” a lui Donald Trump, fiind acceptat în pofida sprijinului său pentru războiul Rusiei
Belarus s-a alăturat inițiativei de soluționare a conflictelor lansate de președintele american Donald Trump, intitulată „Board of Peace”, în pofida criticilor internaționale privind represiunea sistematică a opoziției, încălcarea drepturilor omului și sprijinul constant acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
Anunțul a fost făcut pe platforma X, unde „Board of Peace” a transmis că „salută Belarus ca membru fondator al organizației noastre internaționale în plină extindere”. Nu este clar dacă autoritățile de la Minsk au achitat taxa de un miliard de dolari necesară pentru obținerea statutului de membru permanent.
Ministerul de Externe al Belarusului a declarat, într-un comunicat publicat săptămâna trecută, că Minsk este „pregătit să joace un rol activ în conturarea unei noi arhitecturi de securitate globală și regională, bazată pe respect reciproc și pe luarea necondiționată în considerare a intereselor naționale ale statelor membre”.
Declarația vine însă în contrast puternic cu realitatea politică din Belarus, unde regimul condus de Aleksandr Lukașenko se află sub sancțiuni severe impuse de Uniunea Europeană și alte state occidentale, ca urmare a alegerilor prezidențiale contestate din 2020 și a reprimării violente a protestelor pașnice. Presiunea internațională s-a intensificat după ce Belarus a permis Rusiei să-și folosească teritoriul pentru lansarea invaziei pe scară largă asupra Ucrainei, în februarie 2022.
Deși Washingtonul a relaxat parțial propriile sancțiuni în schimbul eliberării unor deținuți politici, îngrijorările persistă cu privire la controlul total exercitat de Lukașenko asupra statului belarus încă din 1994 și la rolul său-cheie în strategia militară a Moscovei.
Belarus rămâne principalul aliat al Kremlinului în regiune. Luna trecută, Rusia a desfășurat pe teritoriul belarus rachete hipersonice Oreshnik, capabile să transporte focoase nucleare. Deși Moscova nu a oferit detalii privind numărul exact al rachetelor sau configurația acestora, Lukașenko a afirmat că până la zece astfel de sisteme vor fi staționate în Belarus.
În ultimii ani, liderul de la Minsk a afișat constant un discurs ostil față de Occident. Anul trecut, după ce Bruxelles-ul a luat în calcul un nou pachet de sancțiuni, Lukașenko declara tranșant: „Nu-mi pasă deloc de Occident”. Afirmația a venit după ce acesta și-a adjudecat al șaptelea mandat consecutiv, într-un scrutin considerat de observatori internaționali drept lipsit de credibilitate, pe fondul controlului total asupra instituțiilor statului.
De-a lungul timpului, au existat temeri că Belarus s-ar putea implica direct în războiul din Ucraina de partea Rusiei. În paralel, Lukașenko a încercat să se prezinte drept „mediator” și a propus Belarusul drept posibil loc pentru negocieri între Moscova și Kiev.
„Ne vom certa mult timp. Suntem slavi. Dar va exista o soluție. Lumina de la capătul tunelului va apărea anul acesta”, declara el anul trecut.
Între timp, negocierile de pace mediate de SUA avansează extrem de lent, în principal din cauza cererilor maximaliste ale Moscovei, inclusiv pretenția de a prelua controlul total asupra regiunilor ucrainene ocupate parțial.
Belarus se numără printre cele peste 20 de state care au acceptat să se alăture „Board of Peace”, o inițiativă lansată de Donald Trump, care a depășit rapid obiectivul inițial, monitorizarea armistițiului din Gaza și a fost transformată într-o platformă globală de mediere a conflictelor.
Trump a semnat oficial actul de constituire al consiliului săptămâna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, alături de lideri precum Javier Milei și Viktor Orban.
„Vom aduce pacea în lume”, a declarat Trump, anunțând că va rămâne președinte permanent al structurii, inclusiv după încheierea mandatului său.
Criticii inițiativei au reacționat dur, considerând-o o tentativă de a submina rolul tradițional al Consiliului de Securitate al ONU. „Încearcă să copieze ceea ce s-a întâmplat la crearea Națiunilor Unite, dar este o tentativă tristă și slabă”, a declarat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a descris „Board of Peace” drept „un grup de lideri orientați spre acțiune”, recunoscând însă că modul concret de funcționare rămâne neclar și că inițiativa este, deocamdată, „în lucru”.
