Cazul Republicii Moldova, din punct de vedere identitar, etnic și religios, este unul aparte în spațiul Europei de Est, caracterizat printr-o sensibilitate specifică legată de amestecul, sau mai bine spus de întrepătrunderea, dintre dimensiunea politică, identitară și cea religioasă. Cazul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călărași, reprezintă un conflict de durată, apărut în urma disputelor privind dreptul de folosință asupra lăcașului de cult. Litigiul a început în anul 2018, după ce biserica a fost preluată forțat, iar preotul care reprezenta Mitropolia Basarabiei a fost scos din lăcaș.
După mai mulți ani de procese, instanțele de judecată, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au stabilit definitiv că edificiul aparține Ministerului Culturii și că acesta este transmis legal în folosința Mitropoliei Basarabiei. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, în jurul bisericii au reapărut tensiuni, blocaje și acuzații publice, autoritățile avertizând că anumite acțiuni urmăresc provocarea dezbinării în societate prin exploatarea sensibilităților religioase.
Poliția Republicii Moldova a calificat recent acțiunile din jurul acestui lăcaș de cult drept provocări menite să creeze disensiuni sociale, iar faptele confirmă această evaluare. Nu asistăm la un conflict religios autentic, ci la o contestare deliberată a statului de drept și a unei decizii irevocabile a Curții Supreme de Justiție.
Actualele tensiuni nu sunt întâmplătoare, ci își au originea în anul 2018, când aceleași persoane care se declară astăzi „apărători ai credinței” au pătruns forțat în biserică și l-au scos cu forța pe preotul Mitropoliei Basarabiei. Acest abuz a declanșat un litigiu care a durat mai mulți ani și care a fost soluționat definitiv pe cale juridică. Ironia situației constă în faptul că cei care au încălcat legea atunci se prezintă astăzi drept victime.
De reținut este faptul că Mitropolia Basarabiei nu reprezintă un „element străin”, așa cum încearcă unii să insinueze, ci o structură canonică istorică, românească, recunoscută oficial și legal în Republica Moldova. Contestarea dreptului acesteia nu constituie doar un atac juridic, ci și unul identitar, îndreptat împotriva legăturii firești dintre Basarabia și spațiul românesc.
Problema esențială a acestui caz (s. Dereneu) depășește strict dimensiunea juridică și se înscrie în logica unei bătălii identitare sau, mai precis, geoidentitare, întrucât vizează identitatea, apartenența istorică și spațiul de civilizație. Totodată, aceasta are și dimensiuni politice, geopolitice și juridice, cu implicații în alte sfere, precum cea religioasă (BOR vs. BOR: Mitropolia Moldovei vs. Mitropolia Basarabiei). Faptul că politicieni proruși din Republica Moldova, precum Igor Dodon, Bogdan Țîrdea și alții, au intervenit în apărarea celor care utilizează biserica și religia în scopuri politice confirmă, încă o dată, interesele acestora ca reprezentanți ai Estului într-un spațiu care se revendică latin.
