Investițiile românești în cultură și educație în Republica Moldova: filiala Academiei Române la Chișinău

Având în vedere că spațiul dintre Prut și Nistru a fost, sub aspect administrativ, pentru perioade îndelungate sub controlul Rusiei — fie ca parte a Imperiului (1812-1917), fie sub Uniunea Sovietică (1940-1941, 1944-1991), sau prin influențe politice și ingerințe externe ale Federației Ruse în prezent — și că Basarabia a făcut parte din România doar între 1918-1940 și 1941-1944, se consideră esențial ca statul român să sprijine comunitatea românească din Republica Moldova. Această susținere, în domeniul educației, culturii și cercetării, are o relevanță strategică, fiind un instrument important în bătălia identitară care continuă și în zilele noastre, și trebuie realizată în cadrul normelor democratice.

Un exemplu concret al acestei politici este proiectul de înființare a filialei Academiei Române la Chișinău, care va deveni a patra filială oficială a instituției, după cele din Iași, Cluj‑Napoca și Timișoara. Inițiativa este susținută de conducerea Academiei Române și de Academia de Științe a Moldovei, iar proiectul de lege care reglementează înființarea filialei se află în dezbatere la Senatul României.

Filiala va avea ca obiective consolidarea cooperării academice între cercetătorii din România și Republica Moldova, facilitarea proiectelor de cercetare comune și susținerea schimburilor culturale și educaționale. În plus, aceasta urmărește crearea unui cadru instituțional pentru dezvoltarea profesională a cercetătorilor și pentru promovarea valorilor academice și culturale comune.

Investițiile românești în educație, cultură și cercetare în Republica Moldova reprezintă astfel un sprijin concret pentru comunitatea românească. Prin aceste inițiative se promovează continuitatea culturală și identitară, se stimulează colaborarea științifică și se asigură o bază durabilă pentru menținerea legăturilor istorice și culturale între cele două maluri ale Prutului.