Doru Petruți: politicienii trebuie să evite politizarea excesivă a integrării europene
La Zilele Studentului FRIȘPA 2026, studenții au avut ocazia să vadă cum arată, în cifre, starea de spirit a societății din Republica Moldova. Directorul IMAS Moldova, Doru Petruți, a prezentat rezultatele Barometrului social-politic din februarie 2026, iar datele arată o realitate mai nuanțată decât retorica politică de la televizor: moldovenii rămân în mare parte pro-europeni, dar optimismul legat de o aderare rapidă la Uniunea Europeană începe să scadă.
Conferința, intitulată „Moldova între integrare europeană și prudență geopolitică”, s-a desfășurat în fața studenților Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative și a fost una dintre dezbaterile centrale ale ediției din acest an.
Datele prezentate de sociolog arată că tot mai puțini cetățeni cred într-o aderare rapidă la Uniunea Europeană. Dacă în decembrie 2025 30% dintre respondenți considerau că Republica Moldova ar putea deveni membră UE până în 2028, în februarie 2026 procentul a scăzut la 24%. În același timp, 68% dintre respondenți spun că acest lucru nu este realist până atunci.
Nici termenul 2030 nu pare să inspire foarte mult optimism. În februarie 2026, 33% dintre respondenți cred că Moldova ar putea deveni membră a UE până în 2030, în timp ce 48% spun că nici acest scenariu nu este probabil.
Petruți le-a explicat studenților că aceste rezultate nu trebuie citite ca o schimbare radicală a orientării geopolitice a societății, ci mai degrabă ca un semn de prudență și oboseală socială. Reformele asociate procesului de integrare europeană sunt adesea dificile, iar efectele lor nu se văd imediat în viața de zi cu zi.
Un alt grafic prezentat în cadrul conferinței arată evoluția sprijinului pentru aderarea la Uniunea Europeană într-un eventual referendum. În ultimii ani, procentul celor care ar vota pentru UE s-a situat frecvent între 53% și 56%, însă în ultimele luni a coborât. În februarie 2026, sprijinul ar fi de aproximativ 44%, potrivit datelor prezentate de IMAS.
Pentru sociolog, problema nu este doar una economică sau socială, ci și una politică.
În prezentarea sa, Petruți a atras atenția asupra faptului că integrarea europeană este percepută de mulți alegători drept proiectul unui singur partid – PAS. În aceste condiții, atunci când apar nemulțumiri legate de guvernare, scade popularitatea partidului aflat la putere, iar această scădere se transferă automat și asupra ideii de integrare europeană.
„Dacă integrarea europeană rămâne proiectul unui singur partid, fiecare ciclu electoral poate eroda sprijinul pentru acest obiectiv”, a spus sociologul.
Potrivit lui, pentru a stabiliza sprijinul public este esențial ca integrarea europeană să fie asumată de cât mai multe partide politice și să nu mai fie transformată într-o confruntare electorală simplificată între tabăra pro-Europa și cea pro-Rusia.
Petruți a amintit și exemplul României, unde principalele partide politice au semnat în anii ’90 Acordul de la Snagov, stabilind integrarea europeană ca obiectiv strategic național. Republica Moldova nu are un asemenea acord, iar în lipsa lui responsabilitatea politicienilor devine cu atât mai mare.
„Este important ca sprijinul pentru integrarea europeană să nu scadă sub nivelul majorității”, a spus directorul IMAS.
Sondajul a mai inclus și întrebări despre percepția publică asupra unionismului. În răspunsurile spontane ale respondenților, Maia Sandu este politicianul cel mai des asociat cu promovarea unionismului (38%), urmată de Igor Grosu (16%), Mihai Ghimpu (14%) și Dorin Chirtoacă (13%). Totuși, un procent foarte mare – 35% dintre respondenți – nu au putut indica niciun politician asociat cu unionismul.
La polul opus, lista politicienilor percepuți drept adversari ai unionismului este dominată de liderii pro-ruși. Igor Dodon este indicat de 68% dintre respondenți, urmat de Vladimir Voronin (67%) și Irina Vlah (62%).
Sondajul mai arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România se situează în jurul pragului de 30%, în timp ce susținerea pentru aderarea la NATO rămâne în jur de 24%.
După prezentarea datelor, discuția s-a mutat rapid spre întrebările studenților. Tinerii au vrut să știe dacă generația lor este mai pro-europeană decât restul societății și dacă sprijinul pentru integrarea europeană poate fi stabil pe termen lung.
Răspunsul sociologului a fost unul realist: opinia publică nu este niciodată definitiv stabilă. Ea se schimbă în funcție de rezultate, de performanța guvernării și de modul în care clasa politică reușește să gestioneze marile teme strategice.
Evenimentul face parte din programul Zilelor Studentului FRIȘPA 2026, unde studenții au ocazia să dialogheze direct cu foști demnitari, oficiali și experți despre deciziile și evenimentele care au influențat parcursul Republicii Moldova.
