În urma unei vizite oficiale de lucru la Chișinău, deputata bulgară Rositsa Kirova, președinta Comisiei pentru participarea directă a cetățenilor și interacțiunea cu societatea civilă din Adunarea Națională a Bulgariei, a susținut necesitatea păstrării statutului Raionului Taraclia ca unitate administrativă separată în Republica Moldova pentru susținerea comunității bulgare. Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor publice privind reforma administrativ-teritorială. În aceste condiții apare o întrebare legitimă: în ce măsură este justificată menținerea unei unități administrative distincte exclusiv pe criteriu etnic, în condițiile în care toți cetățenii Republicii Moldova beneficiază de egalitate de șanse conform prevederilor Constituției?
Raionul Taraclia există de peste două decenii, perioadă în care comunitatea bulgară din regiune a beneficiat de sprijin instituțional. În ultimii ani au fost dezvoltate proiecte educaționale și de cooperare bilaterală cu Bulgaria, inclusiv prin deschiderea recentă a filialei Universității „Angel Kanchev” din Ruse. De asemenea, regiunea a avut acces la programe de dezvoltare și investiții asociate procesului de apropiere de Uniunea Europeană.
Însă indicatorii politici recenți arată că susținerea economică din partea partenerilor europeni nu a generat rezultatele politice așteptate. La referendumul privind integrarea europeană din 2024, 92,04% dintre locuitorii raionului au votat împotrivă. Acest rezultat indică o diferență semnificativă între investițiile politice și instituționale realizate în regiune și orientarea geopolitică exprimată prin vot. Aceeași tendință este reflectată și în rezultatele electorale parlamentare. La scrutinul din septembrie 2025, majoritatea alegătorilor din raion au susținut formațiuni politice antieuropene. Blocul Patriotic a obținut 79,51% din voturi (12.375 voturi), iar Blocul Alternativa – 10,51% (1.636 voturi). În total, peste 90% dintre votanți au optat pentru partide cu poziții critice față de integrarea europeană, în condițiile în care Bulgaria este membru al Uniunii Europene încă din anul 2007.
În schimb, reforma administrativ-teritorială urmărește eficiența administrativă, capacitatea instituțională și utilizarea rațională a resurselor publice. În acest context, criteriile etnice nu pot constitui baza exclusivă pentru existența unei unități administrative separate, mai ales luând în calcul depopularea raionului, care în 2024 a avut doar 26.435 locuitori. Experiența ultimelor decenii arată că existența unui raion definit în principal prin identitate etnică nu garantează integrarea politică sau dezvoltarea instituțională dorită. Mai mult, datele electorale sugerează că această structură poate deveni un spațiu de consolidare a unor forțe politice contrare direcției strategice actuale.
Dintr-o perspectivă tehnică, reforma administrativ-teritorială oferă oportunitatea de a construi un sistem administrativ mai eficient, bazat pe criterii funcționale și economice. Integrarea raionului Taraclia într-o structură regională mai largă, alături de actualul raion Cahul, nu ar diminua drepturile culturale ale comunității bulgare, per a contrario, ar contribui la consolidarea principiului egalității cetățenilor și a participării active a acestora la o administrare mai coerentă a teritoriului național.
