Alegeri în UTA Găgăuzia pe 21 iunie 2026, în plin blocaj legislativ și dispute cu Chișinăul
După mai multe amânări și dispute juridice, deputații Adunării Populare a Găgăuziei au stabilit data noilor alegeri regionale. Scrutinul va avea loc pe 21 iunie 2026, însă procesul electoral rămâne marcat de incertitudini, inclusiv în ceea ce privește funcționarea organului electoral și armonizarea legislației locale cu cea națională.
Decizia a fost adoptată în ședința din 17 martie, în pofida unor propuneri alternative. Deputatul Grigori Kadin a sugerat organizarea alegerilor în toamnă, pe 20 septembrie, însă majoritatea a optat pentru luna iunie.
În aceeași ședință, a fost aprobată parțial și componența organului electoral, care urmează să fie format din nouă membri: câte trei desemnați de Adunarea Populară, de Comitetul Executiv și de instanțele de judecată. Deocamdată, au fost confirmați doar reprezentanții Adunării Populare și ai Comitetului Executiv. Aceștia sunt Fiodor Dobrov, Piotr Zlatov și Victor Bulgar. Reprezentanții instanțelor nu au fost încă desemnați, aceștia fiind supuși verificărilor Serviciului de Informații și Securitate, potrivit președintelui interimar al APG, Nicolae Ormanji.
Totuși, deputații nu au reușit să ajungă la un consens privind denumirea oficială a organului electoral central. Propunerea de stabilire a unui nume a fost respinsă, majoritatea aleșilor abținându-se de la vot, ceea ce menține incertitudinea juridică asupra acestui aspect.
Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă organizarea unui nou scrutin a fost blocată în repetate rânduri. Alegerile au fost inițial programate pentru 16 noiembrie 2025, apoi reprogramate pentru 22 martie 2026, însă deciziile instanțelor privind constituirea organului electoral au împiedicat desfășurarea lor.
La baza blocajului stau neconcordanțele dintre legislația autonomiei și Codul electoral național. Legea locală utilizează termenul de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce legislația națională prevede „Consiliu Electoral Central”, diferență care a dus la anularea unor decizii adoptate la Comrat și la imposibilitatea formării complete a organului electoral.
În paralel, autoritățile de la Chișinău insistă asupra alinierii cadrului legal al autonomiei la normele naționale, în timp ce liderii de la Comrat susțin dreptul Găgăuziei de a-și organiza alegerile în baza statutului său special.
Tensiunile au fost amplificate și de sesizarea depusă de Ministerul Justiției la Curtea Constituțională, prin care se solicită verificarea constituționalității prevederilor ce permit Adunării Populare să aprobe componența organului electoral.
