VIDEO | Mitul celor 800 de biserici date românilor. Mihai Isac: „Nu e atac la credință, e sfârșitul privilegiilor”
Un nou val de dezinformare despre presupusa „cedare” a sute de biserici către Mitropolia Basarabiei este intens promovat în spațiul public, fiind prezentat drept un atac asupra credinței. În realitate, este vorba despre un litigiu juridic vechi, legat de proprietatea statului și de respectarea principiului neutralității religioase. Declarațiile au fost făcute de analistul politic, Mihai Isac, în cadrul emisiunii „Fake News Alert” de la TVR Moldova.
Declarațiile vin în contextul în care subiectul este exploatat politic și mediatic, fiind transformat într-o narațiune alarmistă despre „pericolele” care ar viza Biserica.
„La rubrica statul își fură propria proprietate, aflăm că 800 de biserici și mănăstiri ar fi gata să fie transmise românilor. Sună apocaliptic, doar că are o mică problemă administrativă. Acele lăcașuri nu au aparținut niciodată în acte Mitropoliei Chișinăului și întregii Moldove. Ele au fost și au rămas proprietatea statului. Deci nu asistăm la vreun jaf religios, ci la eterna confuzie dintre „am în folosință” și „este al meu pe vecie”. Problema reală este alta”, a explicat Isac.
Subiectul nu este unul nou și își are originea în decizii controversate din trecut, iar intervenția instanțelor vizează corectarea unor ilegalități, nu schimbarea credinței sau a apartenenței religioase, susține analistul.
„Prin contract ilegal din perioada regimului pro-rus Voronin, Ministerul Culturii a dat în folosință numeroase biserici și mănăstiri Mitropoliei Rusiei Chișinăului și întregii Moldove, subordonată Patriarhiei de la Moscova. Instanța a anulat actele pentru că au fost ignorate drepturile Mitropoliei Basarabiei și obligația statului de a trata cultele cu neutralitate și egalitate. Tradus din juridică în română simplă, nu s-a atins nimeni de Dumnezeu, s-a atins instanța de privilegiu”, a adăugat el.
În acest context, Isac subliniază că procesul este unul de durată și că autoritățile nu pregătesc vreo „redistribuire” automată, ci caută soluții conforme legii și principiilor constituționale.
„Și nu, nu este vreo lovitură fulger a guvernării. Litigiul durează de 13 ani. Actele au fost anulate în 2023, iar Curtea Supremă de Justiție, care trebuia să se pronunțe pe 19 martie 2026, a amânat, foarte suspect, examinarea pentru 4 iunie 2026. CSJ nu decide cine primește cerul cu tocul clopotniță, ci dacă procedura curții de apel a fost legală. Mai mult, Ministerul Culturii a spus clar că nu pregătește predarea automată către o singură Mitropolie. Ministrul a vorbit despre un set de condiții care să nu favorizeze pe nimeni și a amintit că Republica Moldova are mai multe Mitropolii înregistrate.
A pomenit chiar ideea că lăcașurile să fie gestionate de comunitățile locale. Dar neutralitatea statului se știe, vinde mai slab decât panica livrată cu clopot și spectacole mediatice”, a explicat Mihai Isac.
Totodată, expertul a subliniat că tema este amplificată artificial în spațiul informațional, fiind folosită pentru a genera panică și tensiuni religioase.
„Și aici este cheia pe care propaganda rusă o acoperă cu tămâie și geopolitică. Republica Moldova nu trebuie să apere monopolul unei singure structuri religioase, ci libertatea fiecărui om de a-și exercita credința. Constituția Republicii Moldova garantează libertatea conștiinței, spune că cultele sunt libere, autonome și separate de stat. Grinăuți ori Dereneu au fost spectacole jalnice ale capitulării autorităților în fața presiunii proruse”, a mai afirmat analistul.
Mihai Isac a subliniat că miza reală nu este credința, ci manipularea opiniei publice prin distorsionarea unor procese legale.
„Pe fondul acestor evoluții, episcopul rus de Bălți, Marchel, încearcă să tulbure creștinii ortodocși din Republica Moldova. Desigur, niciun cuvânt despre rolul Patriarhiei de Moscova în susținerea regimului de ocupație rus din Transnistria. Vedem cum subiectul a fost exploatat de canale de Telegram, precum Sare și Lumină, care au vândut un litigiu juridic drept atac asupra bisericii canonice, cu insinuări despre complot, finanțare din exterior și chiar scenariul ucrainean. Rețeta este veche, iei un dosar din instanță, adaugi două invazii imaginare și îl servești publicului drept sfârșitul lumii cu tămâie. Așa că nu, credința nu este în pericol. Ceea ce este în pericol este o narațiune comodă, aceea în care orice control de legalitate devine persecuție religioasă, iar orice încercare de neutralitate devine trădare. Într-un stat democratic, biserica se respectă, credința se exercită liber, iar legea se aplică egal pentru toți, nu după cine strigă mai tare că vin românii. Ținta ironiei rămâne manipularea și propaganda, nu credincioșii”, a încheiat Mihai Isac.
