Mihai Popșoi la Conferința privind securitatea la Marea Neagră: „Fiecare zi în care Ucraina menține linia frontului ține Rusia departe de granițele noastre”
Fiecare zi în care Ucraina rezistă în fața agresiunii ruse contribuie direct la securitatea Republicii Moldova, a declarat ministrul de Externe, Mihai Popșoi, în cadrul Conferinței privind securitatea în regiunea Mării Negre, organizată la Chișinău.
Potrivit oficialului, consecințele războiului nu mai sunt abstracte pentru Republica Moldova: rachete și drone rusești au încălcat în repetate rânduri spațiul aerian și au căzut în localități, iar, mai recent, râul Nistru, principala sursă de aprovizionare cu apă a țării, a fost poluat cu produse petroliere, ca urmare a bombardării de către Rusia a unei infrastructuri din Ucraina. Șeful diplomației a subliniat că sprijinul Chișinăului pentru Kiev rămâne ferm și că Republica Moldova susține crearea Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, precum și instituirea unui mecanism de despăgubiri.
„Fiecare zi în care Ucraina menține linia frontului ține Rusia departe de granițele noastre și de restul Europei. Iar acest efort merită întregul nostru sprijin. În ultimii patru ani de război neîntrerupt, rachetele și dronele rusești continuă să încalce spațiul nostru aerian, căzând în curțile oamenilor și pe acoperișurile caselor, punând vieți în pericol. Din februarie 2022, Republica Moldova a fost ferm alături de Ucraina. Peste un milion de ucraineni au traversat frontiera cu Republica Moldova”, a declarat Mihai Popșoi.
La rândul său ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, a declarat la conferința privind securitatea în regiunea Mării Negre, găzduită de Republica Moldova, că Marea Neagră „a devenit o mare a războiului rusesc” și că singura modalitate de a asigura securitatea pe termen lung în regiune este eliberarea Crimeei și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Andrii Sibiha a subliniat că Republica Moldova, alături de România, Turcia și Bulgaria, este una dintre țările-cheie în construirea securității regionale și a îndemnat la acțiuni decisive împotriva Rusiei.
„Rusia încearcă să armamentizeze securitatea alimentară. Scopul său este să destabilizeze piețele globale. Rusia atacă porturile. Noi trebuie să restabilim pacea și să readucem libertatea de navigație în Marea Neagră. Aceasta trebuie să devină din nou o mare a păcii și a securității, cu rute maritime sigure și cu restabilirea căilor de aprovizionare alimentară”, a declarat Andrii Sibiha.
Oficialul a evidențiat că Ucraina a dezvoltat o expertiză unică în apărarea maritimă, inclusiv prin utilizarea dronelor navale, care a permis îndepărtarea navelor rusești și eliberarea Insulei Șerpilor — acțiuni pe care le-a descris drept „legendare”. Ucraina este pregătită să împărtășească această experiență cu partenerii din regiune și să se alăture coaliției de deminare a Mării Negre.
Ministrul ucrainean a fost categoric în privința Crimeei, afirmând că eliberarea peninsulei este singura modalitate de a asigura stabilitatea pe termen lung în regiune.
„Eliberarea Crimeei este singura modalitate de a asigura securitatea pe termen lung în regiunea Mării Negre. Nu poate exista stabilitate acolo unde o peninsulă militarizată și controlată de un stat agresiv persistă. Crimeea este Ucraina”, a declarat Andrii Sibiha.
Andrii Sibiha a menționat că Republica Moldova este direct afectată de restricțiile de navigație și de lanțurile de aprovizionare întrerupte și că viitorul european al Moldovei și Ucrainei va extinde accesul la Marea Neagră și va crea noi oportunități economice. Totodată, a subliniat că securitatea Mării Negre trebuie privită ca parte a unui spațiu de securitate unic, de la Marea Neagră la Marea Baltică.
„Doar o prezență puternică a aliaților noștri în Marea Neagră poate preveni agresiunea viitoare a Rusiei. Pacea în regiune necesită și nave ale aliaților noștri”, a conchis ministrul.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în Uniunea Europeană poate contribui în mod direct la stabilitatea regională, la guvernanța democratică și la capacitatea de a face față șocurilor viitoare.
Marta Kos a subliniat că Marea Neagră ocupă un loc central în arhitectura de securitate a Europei. Potrivit acesteia, fără o Mare Neagră sigură, nu poate exista o Europă sigură.
„Regiunea găzduiește state membre ale UE, viitoare state membre, precum și parteneri importanți cu care împărtășim interesul de a menține în siguranță această arteră vitală pentru comerț, fluxuri de energie și exporturi de produse alimentare”, a declarat Marta Kos.
Comisara europeană pentru extindere a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat fundamental regiunea și a determinat adoptarea unei poziții europene mai ferme și mai strategice.
„Investim în reziliența țărilor noastre partenere, inclusiv a gazdei de astăzi, Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride și presiuni externe. În acest sens, extinderea UE reprezintă o investiție strategică în securitate”, a spus Marta Kos.
Marta Kos a accentuat că „integrarea Ucrainei și a Moldovei în Uniunea Europeană contribuie în mod direct la stabilitatea regională, la guvernanța democratică și la capacitatea de a face față șocurilor viitoare”.
„Agenda noastră de conectivitate în regiune servește acelorași obiective de securitate. Aceasta ne oferă infrastructură energetică alternativă, coridoare de transport și legături digitale”, a afirmat comisara.
În concluzie, Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin eforturile depuse în cadrul conferinței organizate la Chișinău „pentru a construi o viziune cuprinzătoare și orientată spre viitor în materie de securitate pentru regiunea Mării Negre”.
Republica Moldova găzduiește Conferința de securitate în regiunea Mării Negre, sub egida Platformei Internaționale Crimeea. Reuniunea este co-organizată de ministerele Afacerilor Externe și Apărării din Republica Moldova și Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene.
Conferința se află la cea de-a treia ediție și continuă dialogul lansat la București în 2023 și la Sofia în 2024, în contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei.
