Sondaj: Unirea ar putea avea susținere majoritară. Ion Tăbârță: „Diaspora a devenit un factor electoral structural foarte important în acest sens”
Ideea unirii Republicii Moldova cu România câștigă tot mai mult teren, în special în rândul moldovenilor din diaspora, care ar putea înclina decisiv balanța într-un eventual referendum. Datele unui nou studiu sociologic arată diferențe semnificative între opțiunile din țară și cele din afara ei, conturând rolul tot mai important al votului din diaspora în configurarea direcției geopolitice a Republicii Moldova.
Potrivit sondajului realizat de ATES Research Group, 44% dintre respondenții din Republica Moldova ar vota „pentru” unire, în timp ce în diaspora sprijinul ajunge la 61%.
Diferența este explicată prin influența tot mai mare a moldovenilor plecați peste hotare, care, potrivit experților, au schimbat deja dinamica electorală din ultimii ani.
„Diaspora a devenit un factor electoral structural foarte important în Republica Moldova, fiind cea care a schimbat balanța majorității politice de la stânga spre dreapta. Rezultatele din 2021, 2024 și 2025, când au câștigat majoritatea politicienii și partidele de dreapta, se datorează în mare parte diasporei. Pe de o parte, aceasta a văzut cum se trăiește în Europa, iar pe de altă parte, s-au demontat anumite șabloane și clișee pe care mulți dintre concetățenii noștri le aveau despre România. Aceste percepții provin, în mare parte, din perioada sovietică, când s-a format un anumit tip de mentalitate despre România, care nu corespundea în totalitate realității. În plus, există și un al treilea aspect: mulți dintre cei aflați în Europa își doresc să trăiască într-o țară europeană. Or, unirea Republicii Moldova cu România ar însemna ca ei să devină parte a unui stat membru al Uniunii Europene, cu toate beneficiile pentru bunăstarea lor personală”, a spus Ion Tăbârță.
În același timp, peste 52% dintre respondenții din diaspora consideră că unirea ar aduce beneficii directe, precum creșterea salariilor și pensiilor, accesul la locuri de muncă și dezvoltarea economică.
Pe de altă parte, 39% dintre respondenții din țară s-ar pronunța împotrivă, iar în diaspora opoziția este mai redusă, de doar 24%.
Studiul sociologic „Unire și identitate națională” a fost realizat în perioada 12–23 martie, pe un eșantion de 1078 de respondenți din Republica Moldova și 235 din diaspora.
