VIDEO | Falsurile rusești despre Unirea din 1918, demontate de Mihai Isac: „Nu a fost o răpire, ci o decizie politică”
Narațiunile propagandistice despre Unirea Basarabiei cu România continuă să fie promovate în spațiul public, însă sunt contrazise de realități istorice documentate. Într-un nou episod al emisiunii „Fake News Alert” de la TVR Moldova, analistul Mihai Isac explică, pas cu pas, cum sunt distorsionate faptele și care este adevărul din spatele evenimentelor din 1918.
„Propaganda rusească are un talent special. Este vorba despre o anexare făcută de Imperiul Rus în 1812 și pe care o vinde peste un secol în calitate de drept istoric etern. Basarabia nu era moșia naturală a Kremlinului, ci partea de est a țării românești a Moldovei, anexată de Rusia țaristă. Iar sursele oficiale ale Republicii Moldova spun limpede că în 1918 Sfatul Țării a hotărât Unirea cu România. Cu alte cuvinte, nu România a apărut să fure ceva rusesc, ci Rusia s-a supărat că nu a păstrat la nesfârșit ce luase ea însăși de la Moldova românească”, a explicat Isac.
Propaganda rusă încearcă să rescrie statutul Basarabiei din acea perioadă, ignorând contextul politic real.
„Mai departe, ni se servește legenda cu anexarea românească. Numai că în martie 1918, Basarabia nu mai era o gubernie docilă Imperiului Țarist, ci o Republică Democratică Moldovenească independentă, iar Sfatul Țării era organul ei legislativ și reprezentativ. Deci, n-a votat o baionetă, n-a votat o cazarmă, n-a votat un canal de Telegram, ci instituția politică a Basarabiei de atunci. Propaganda imperială are însă aceeași meteahnă veche. Când votează cine trebuie, este voința poporului. Când votează alții, devine brusc ocupare. Și ajungem la refrenul preferat, unirea sub baionete. Remarcabil, atât de sub baionete, încât votul din Sfatul Țării a fost 86 pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri. Iar actul Unirii a păstrat autonomia provincială, a prevăzut reforma agrară și a garantat drepturi și libertăți, inclusiv pentru minoritățile naționale și religioase”, a adăugat analistul.
Mihai Isac explică contextul de securitate din acea perioadă și rolul intervenției române.
„Mai mult, surse academice de la Chișinău arată că trupele române au venit la solicitarea autorităților locale pentru restabilirea ordinii publice grav afectate de mișcarea bolșevică. Așadar, 27 martie 1918 nu a fost o răpire, ci ieșirea Basarabiei dintr-un imperiu care o anexase și decizia ei politică de a se uni cu România. Restul este aceeași piesă sovietică reciclată. Decor nou, minciuni vechi și o memorie imperială care încă se crede proprietar pe istorie”, a mai spus Mihai Isac.
