Alexandru Tănase: „Evenimentele din 7 aprilie au permis schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea de la putere a Partidului Comuniștilor”

Protestele din 7 aprilie 2009 au condus la schimbarea generației politice și lansarea unor noi proiecte de dezvoltare a Republicii Moldova, inclusiv cel de aderare la Uniunea Europeană, consideră ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care a fost martor ocular al acelor evenimente, aflându-se în piață.

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Moldpres, Tănase a subliniat că, deși și astăzi, după 17 ani, „nu s-a aflat adevărul” și multe aspecte rămân neclare – cine s-a aflat în spatele protestelor, cine a ordonat maltratarea tinerilor, cine a organizat provocarea la adresa României – protestele au permis schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea vechii nomenclaturi.

„La o distanță de atâția ani de zile, putem univoc afirma că nu s-a mai aflat până la urmă adevărul despre acele evenimente, așa că nu am aflat cine au fost cei care au organizat aceste evenimente, aceste provocări. Cine au fost acele persoane care au stat în spatele provocării organizate împotriva României, mă refer la arborarea hărții României Mari pe frontispiciul Parlamentului, care mai apoi a generat expulzarea ambasadorului României de la Chișinău. Nu este clar până în ziua de astăzi cine a dat ordinele polițiștilor pentru a maltrata tinerii în acea noapte, cu alte cuvinte, suntem exact unde eram în 2009. Absolut nimic nu s-a mișcat din loc în acest sens”, a declarat Alexandru Tănase.

Potrivit lui, în pofida acestor incertitudini, protestele au avut un efect „revoluționar”, determinând schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea Partidului Comuniștilor de la putere.

„Evenimentele din 7 aprilie au permis schimbarea paradigmei de guvernare și înlăturarea de la putere a Partidului Comuniștilor, înlăturarea vechii nomenclaturi agrariene și comuniste și lansarea pe piața politică a unei noi generații de politicieni. În sensul acesta, cred că aceste două dimensiuni sunt cele mai relevante”, a subliniat fostul magistrat.

Tănase consideră că protestele nu au fost inițial motivate de un ideal european, ci de nemulțumirea profundă a populației față de sistemul de guvernare de atunci.

„Nu știu dacă la acea vreme cineva se gândea neapărat la valori europene. Vreau să vă zic că atmosfera anului 2009 a fost una deosebită de cea pe care o avem astăzi. Da, este adevărat, aceste evenimente au permis resetarea mecanismelor de integrare europeană, ceea ce a culminat mai apoi cu semnarea Acordului de Asociere și eliminarea regimului de vize. (…) Cel mai probabil, oamenii erau obosiți de sistemul acesta arhaic, represiv, care, era clar că nu putea oferi nimic societății. Simbolul societății era pe atunci polițistul îmbrăcat în negru, de care se temea toată lumea.

Toată lumea își dorea o schimbare, pentru că intrasem într-o fază de stagnare. Două regimuri, două mandate ale comuniștilor au indus țara într-un sistem de stagnare, iar noi ne-am transformat într-o țară închisă – nimeni nu venea încoace, și fără nicio perspectivă. În sensul acesta, 7 aprilie cumva a dinamitat întreaga societate, dar a lansat și o serie de proiecte, printre care și proiectul european”, a explicat el.

Fostul președinte al Curții Constituționale a mai menționat că alegerile din 6 aprilie 2009, care au indicat continuitatea guvernării comuniste, au declanșat reacția societății.

„Cât ține de relația cu România, trebuie să ne amintim că, de la preluarea puterii de către Partidul Comuniștilor și până la plecarea lui, aceasta a fost o guvernare româno-fobă, profund anti-românească, unde româno-fobia era un element esențial al politicii de stat. Ei aveau elaborate teorii proprii, incluse în așa-zisa concepție a politicii naționale, unde negau identitatea dintre locuitorii de pe malul stâng și malul drept al Prutului, identitatea etnică, și se vorbea despre o limbă moldovenească distinctă de cea română. Au fost evenimente de protest împotriva cenzurii la Teleradio-Moldova; era o atmosferă insuportabilă, care nu mai putea continua, și toate aceste elemente au determinat o stare de nemulțumire și de protest”, a menționat Tănase.

În același timp, el a subliniat că evenimentele nu pot fi considerate un protest clasic, sugerând că au existat și factori organizatori din umbră, însă lipsa unor concluzii oficiale face imposibilă formularea unor afirmații certe.

„Da, nu cred că trebuie să calificăm evenimentele din 7 aprilie ca un protest popular clasic, deoarece nu a fost așa. Cu certitudine, în spatele acestor evenimente au fost persoane clare care le-au organizat și le-au ghidat, dar atâta timp cât nu avem claritate la acest aspect – cine au fost acești oameni, de ce până în ziua de astăzi nu avem răspuns la întrebarea cine a maltratat tinerii – cred că suntem în imposibilitatea de a vorbi cu argumente la acest subiect”, a declarat Tănase.

Referindu-se la evoluțiile ulterioare, Tănase a vorbit despre două momente majore de schimbare a clasei politice. Prima a avut loc în 2009 când o nouă generație de oameni a înlăturat Partidul Comunist de la putere, au deschis Republica Moldova și au reașezat-o pe calea europeană pe care mergem și astăzi. Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale a doua schimbare a fost după cea de-a doua revoluție, care s-a produs în 2018, 2019, 2020, când a fost înlăturat de la putere Partidul Democrat, iar acei oameni care guvernează azi Republica Moldova și nu au fost asociați cu politica au reușit să acceadă la guvernare.

„Este important ca aceste schimbări să presupună și conținut. Până la urmă, o simplă schimbare, dacă nu are și un conținut care să permită societății să avanseze înainte, nu cred că are un impact practic, deși nu putem să negăm importanța istorică a acestor evenimente”, a conchis Tănase.