Ion Tăbârță despre evenimentele din 7 aprilie și cum a fost deturnată revolta tinerilor: „Protestele au fost folosite și compromise”
La 17 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, evenimentele rămân un punct de cotitură în istoria recentă a Republicii Moldova, dar și o rană deschisă în societate. Pornite ca o reacție spontană a tinerilor față de suspiciunile de fraudă electorală și stagnarea politică, manifestațiile au degenerat în violențe și represiuni, iar adevărul complet despre acea zi nu a fost nici până astăzi elucidat. În acest context, analistul politic Ion Tăbârță susține că protestele au fost deturnate de forțe interesate, inclusiv din exterior, pentru a compromite direcția europeană a țării.
„A fost un protest, o revoltă sinceră a părții europene a societății moldovenești, în mod special a tinerilor care își doreau o altă perspectivă de dezvoltare pentru Republica Moldova, acea spre Uniune Europeană. În schimb, Republica Moldova a rămas izolată în trecut, cu un partid comunist de tip sovietic. Era clar că conducerea comunistă dorea să țină Republica Moldova în trecut, dorea să o mențină în sfera de influență a Federației Ruse”, a declarat Tăbârță, în cadrul emisiunii „Zi de Zi”, de la Radio Moldova.
Protestele au izbucnit după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, când rezultatele oficiale au oferit Partidului Comuniștilor majoritatea parlamentară. În zilele următoare, zeci de mii de oameni, în special tineri, au ieșit în stradă, iar manifestațiile pașnice s-au transformat rapid în confruntări violente, cu devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției. Această escaladare nu a fost întâmplătoare, consideră Ion Tăbârță.
„O bună parte din societatea noastră își dorea o altă perspectivă, pentru că exista sentimentul votului furat. Nimeni nu se aștepta că comuniștii vor acumula 60 de mandate. Resursa administrativă a fost folosită la maximum, campania nu a avut loc după toate rigorile care ne permit să afirmăm că am avut alegeri libere, corecte și, în mod special, neinfluențate. Tinerii au ieșit să protesteze, însă alte forțe s-au folosit de revolta sinceră a tinerilor și au decis să returneze acele proteste și să-i compromită. S-a încercat să dea vina pe România, care a fost învinuită de lovitură de stat”, a explicat Ion Tăbârță.
Analistul susține că în spatele violențelor s-ar fi aflat inclusiv persoane pregătite pentru destabilizare, iar implicarea factorului extern nu poate fi exclusă.
„Multe din acele mărturii prețioase, dovezi care ar fi fost util de folosit în perioada imediată din aprilie 2009, multe s-au șters, multe persoane nu mai sunt. Va fi complicat. Însă guvernarea sau orice conducere pro-europeană, cu o justiție reformată, ar trebui să pună punct și să facă claritate asupra acelor evenimente, ce am avut atunci. Măcar din punct de vedere moral, simbolic, politic să fie dată o notă și să fie făcute anumite condamnări a celor care au stat în spatele acelor evenimente. Pentru că au fost implicate mai multe forțe din interior și din exterior. Cu certitudine am avut mâna Federației Ruse. Printre acei tineri care au venit și au aruncat cu pietre și au devastat clădirile atât a Parlamentului, cât și a Președinției au fost provocatori din regiunea transnistreană. Persoane bine pregătite pentru destabilizarea ordinii în masă. Au fost implicate mai multe forțe, în umbră au stat mai multe persoane”, a subliniat comentatorul.
După proteste, sute de tineri au fost reținuți, iar numeroși manifestanți au reclamat torturi și tratamente inumane în comisariatele de poliție. Oficial, a fost confirmat un singur deces, cel al lui Valeriu Boboc, însă organizațiile societății civile au invocat mai multe cazuri asociate abuzurilor.
La nivel politic, evenimentele din aprilie 2009 au dus la schimbarea guvernării și au deschis calea unei noi orientări europene. Cu toate acestea, Tăbârță avertizează că lecțiile acelui moment nu au fost pe deplin învățate.
„Revoluțiile sunt realizate de romantici, însă rezultatele lor sunt folosite de către pragmatici, este lecția anului 2009. Nu a fost suficientă, schimbarea am avut-o, dar foarte multe practici din regimul lui Voronin ulterior s-au regăsit în structurile noii guvernări din perioada 2016-2019, în care integrarea europeană să fie una mimată. Este important, de a respecta procedurile democratice să fie comise acțiuni care nici pe departe nu s-ar înscrie în logica pro-europeană. De asta este foarte important ca, integrându-ne în Uniunea Europeană, să o facem corect, după modul instituțional al Uniunii Europene”, a conchis Tăbârță.
La 17 ani de la acele evenimente, anchetele continuă, iar victimele încă așteaptă dreptate. Până în prezent, potrivit PCCOCS, au fost condamnate 11 persoane în dosarele privind reprimarea protestelor. Ziua de 7 aprilie a fost declarată oficial „Ziua Libertății”, în memoria tinerilor care au ieșit în stradă pentru democrație și schimbare.
