Ion Tăbârță: Cazul Balan scoate la iveală o strategie a Rusiei de a submina securitatea regională. Campaniile viitoare ale Rusiei vor pune, în mod clar, accent pe tensionarea relației dintre România și Republica Moldova

Decizia instanței din România de a permite extrădarea fostului adjunct al SIS, Alexandru Bălan, readuce în prim-plan un dosar sensibil de securitate, cu implicații care depășesc cadrul juridic și ating dimensiunea geopolitică a relațiilor dintre Republica Moldova și România.

Curtea de Apel București a aprobat extrădarea lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, condamnat la Chișinău pentru divulgarea secretelor de stat. Analistul politic Ion Tăbârță susține că acest caz indică și o strategie mai amplă a Federației Ruse de destabilizare regională și de alimentare a neîncrederii între Chișinău și București, transmite Radio Chișinău.

Cazul a devenit cunoscut opiniei publice abia după reținerea lui Bălan în România, unde este acuzat că ar fi transmis informații sensibile către structuri din Belarus în perioada 2016-2018, când ocupa funcția de adjunct al SIS. În Republica Moldova, dosarul nu a avut o vizibilitate comparabilă, deși era investigat de autoritățile de la Chișinău.

„În Republica Moldova, cazul Balan nu prea a avut sau chiar nu a avut deloc rezonanță. Noi am auzit de domnul Balan anume datorită reținerii și arestării lui în România pentru faptul că ar fi divulgat secrete ale statului României către KGB-ul din Belarus. Și anume, în perioada când el a fost adjunct al SIS-ului din Republica Moldova, ar fi avut anumite contacte sau relații instituționale cu serviciile speciale din România, ori, din funcția pe care o deținea, domnul Balan ar fi intrat în posesia unor documente care se refereau și la anumite secrete ale statului român, iar el aceste documente le-a păstrat sau le-a făcut niște copii neautorizate. Ulterior, aceste documente care vizau securitatea statului României le-ar fi vândut în România. Și aceasta a fost baza reținerii lui și de aici tot acest caz Balan în România. Însă, din câte înțelegem, el era cercetat și la noi, exista un dosar pe numele lui și, până la urmă, avem condamnarea instanței de judecată din Republica Moldova. Și, pe baza acestei condamnări, el urmează să fie deja extrădat în Republica Moldova”, a spus Ion Tăbârță.

Potrivit analistului, implicațiile cazului depășesc dimensiunea penală, indicând o posibilă acțiune coordonată de influență externă asupra relațiilor dintre cele două state.

„Federația Rusă, în continuare, va încerca, prin diferite metode, să submineze securitatea atât a Republicii Moldova, cât și a României. Ceea ce am văzut noi în cazul Balan, și anume în activitatea sa subversivă din România este că, el încerca să provoace o tensiune între Republica Moldova și România. Și anume, încerca să creeze o adversitate față de președintele Republicii Moldova. Acest lucru nu este întâmplător, pentru că au existat diferite campanii împotriva Maiei Sandu în diverse surse media, surse sau factori de influență din România. La nivel mediatic, s-a încercat discreditarea ei și crearea unei adversități față de aceasta. Și anume, cred că unul dintre scopurile de bază ale Federației Ruse, prin diverse metode și mijloace, inclusiv prin intermediul diferiților spioni racolați sau al serviciilor speciale rusești, este de a crea tensiune și adversitate între Republica Moldova și România, între cetățenii din România și cetățenii Republicii Moldova. Campaniile viitoare ale Rusiei vor pune, în mod clar, accent pe tensionarea relației moldo-române”, a adăugat Tăbârță.

Instanța din București a dispus și arestarea lui Alexandru Bălan pentru 30 de zile, în vederea predării către autoritățile de la Chișinău. Decizia vine după ce Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe 15 aprilie la un an și șase luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat.

Bălan, care deține dublă cetățenie, a acceptat procedura de extrădare. În paralel, el este judecat separat în România pentru trădare de patrie, dosar deschis după reținerea sa la Timișoara, în septembrie 2025.