DOCUMENT | Companiile mari pot deveni „mai mici” pe hârtie. Ce schimbări pregătește statul la Legea contabilității și raportării financiare
Mii de companii din Republica Moldova ar putea fi reclasificate oficial într-o categorie inferioară, fără să-și schimbe cu nimic activitatea reală. Nu e vorba de vreo schemă contabilă, ci de o modificare de lege pe care Ministerul Finanțelor o pregătește pentru 2027 — și care va schimba regulile de raportare financiară pentru zeci de mii de firme din țară.
Cum e posibil ca o firmă să devină „mai mică” fără să se micșoreze?
Totul ține de pragurile financiare stabilite prin lege. În Moldova, fiecare companie este încadrată într-una din patru categorii — micro, mică, mijlocie sau mare — în funcție de cât de mult câștigă și cât de multe active deține. De această categorie depinde câtă birocrație are firma: ce rapoarte financiare trebuie să depună și dacă e obligată sau nu să plătească un auditor extern.
Problema e că aceste praguri nu au mai fost actualizate de ani de zile, iar inflația și-a făcut treaba. Multe companii care în realitate sunt firme mici sau medii au depășit în mod mecanic pragurile vechi și au ajuns să fie tratate ca firme mari — cu toate obligațiile care vin la pachet.
Acum, statul vrea să corecteze această situație. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege care majorează semnificativ aceste praguri, aliniat la o directivă europeană adoptată în 2023 tocmai din același motiv: inflația din ultimul deceniu a deformat clasificarea companiilor în toată Europa.
Ce cifre se schimbă?
Modificările sunt substanțiale. Iată cum arată noile praguri față de cele actuale, la capitolul venituri din vânzări:
O firmă va fi considerată micro dacă are venituri de până la 17 milioane de lei — față de 11,2 milioane cât e limita acum. Pragul activelor crește de la 5,6 milioane la 8,5 milioane de lei.
O companie mică va putea avea venituri de până la 190 milioane de lei, față de 127,2 milioane în prezent.
Categoria mijlocie urcă până la 960 milioane de lei venituri, de la 636 milioane.
Iar mare va fi considerată doar firma care depășește 960 milioane de lei în vânzări sau 480 milioane în active.
Pe scurt, pragurile cresc cu 43–50% față de valorile actuale — o ajustare care reflectă inflația cumulată din ultimul deceniu, calculată la cursul BNM din decembrie 2023.
Cine simte cel mai mult diferența?
Odată cu aprobarea noilor criterii, numărul companiilor din categoriile superioare va scădea considerabil. Concret, 1.128 de firme mici vor trece în categoria micro, 209 firme mijlocii vor deveni mici, iar 46 de firme mari vor coborî în categoria mijlocie.
Ce înseamnă asta în practică? Mai puțină hârtie și mai puține costuri. Firmele care coboară o categorie pot depune rapoarte financiare mai simple — prescurtate în loc de simplificate, sau simplificate în loc de complete. În total, peste 1.300 de companii vor scăpa de obligația de a întocmi dosare financiare complexe.
Important de știut: legea nu obligă firmele să depună rapoarte mai simple dacă nu doresc. Orice companie poate opta în continuare pentru un set de rapoarte mai detaliat, dacă are nevoie de asta pentru relațiile cu partenerii, băncile sau investitorii.
Un alt efect concret vizează auditul financiar obligatoriu. În prezent, firmele mijlocii și mari sunt obligate prin lege să-și verifice anual situațiile financiare cu un auditor extern. După modificarea legii, această obligație va dispărea pentru 255 de companii — cele 209 firme care trec din mijlocie în mică și cele 46 care coboară de la mare la mijlocie. Acestea vor economisi astfel cheltuielile anuale de audit, care pot fi semnificative.
Firmele scutite de auditul obligatoriu pot însă alege să-l facă în continuare pe bază voluntară — sau să apeleze la alte servicii similare, precum revizia financiară — dacă vor să-și păstreze credibilitatea în fața băncilor sau a partenerilor de afaceri.
Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar categoriile vor fi stabilite pe baza situației financiare de la 31 decembrie 2026. Modificarea nu implică niciun cost din bugetul de stat — beneficiile sunt exclusiv pentru mediul privat, prin reducerea cheltuielilor administrative.
Proiectul, semnat de ministrul Finanțelor Andrian Gavriliță, urmează să fie adoptat de Parlament până la finele anului 2026, termen asumat de Moldova prin Programul Național de Aderare la UE 2025–2029.
