Piața muncii, între lipsă de angajați și salarii mici. Corina Ajder: „Nu putem trăi cu un salariu minim de 6.300 de lei”
Deși sute de mii de persoane apte de muncă nu sunt încadrate în câmpul muncii, angajatorii din Republica Moldova continuă să se confrunte cu lipsă acută de personal. Autoritățile vor să crească ocuparea prin politici sociale și economice, însă sindicatele și experții atrag atenția că problema reală rămâne nivelul scăzut al salariilor și migrația masivă a forței de muncă.
Guvernul mizează pe măsuri precum sprijinirea tinerilor și extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, pentru a facilita revenirea părinților pe piața muncii. În același timp, oficialii invocă unele progrese, inclusiv creșterea ratei de ocupare, mai ales în rândul femeilor, unde aceasta a urcat de la circa 44% în 2019 la peste 55% în 2025.
Consiliera prim-ministrului în domeniul muncii și protecției sociale, Corina Ajder, susține că Republica Moldova traversează un proces de creștere graduală a salariilor, inclusiv a celui minim.
„Erau ani în care creștea cu 100 de lei sau nu creștea deloc. Doi ani în urmă, am sărit de la 4.000 la 5.000 de lei, iar acum suntem la 6.300. Înțelegem cu toții că nu putem trăi cu un salariu minim de 6.300 de lei, însă acesta era 3.000 nu foarte mult timp în urmă. Guvernul și-a asumat public să ajungă la 10.000 de lei în timpul acestei guvernări”, a specificat consiliera.
În paralel, sindicatele avertizează că salariile mici continuă să împingă oamenii spre migrație, afectând direct economia. Vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Lilia Franț, spune că pleacă tocmai cei mai bine pregătiți specialiști.
„Nu avem o gândire foarte bine structurată a ceea ce înseamnă informal și formal. Nu vorbim doar despre salarii, ci despre cum acționăm, bunăoară, când facem cumpărături la magazin sau când prestăm sau accesăm anumite servicii, dacă luăm sau nu bonul de casă. Sunt lucruri conexe”, a explicat Lilia Franț.
Un alt factor major îl reprezintă economia informală, inclusiv fenomenul salariilor „în plic”, care distorsionează piața muncii și reduce protecția angajaților.
La rândul său, directorul adjunct pentru cercetare la IPRE, Stanislav Ghilețchi, subliniază că problema este una structurală: economia produce valoare adăugată redusă, ceea ce limitează nivelul salariilor.
„În sectoare cum ar fi HoReCa, agricultura, în cazul în care lucrăm exclusiv cu prelucrarea materiei primii, nu avem cum să generăm salarii mari. Trebuie să vedem ce politici generăm și cum putem să impulsionăm, să încurajăm mediul de afaceri să treacă de la domenii care generează valoare mică și unde întotdeauna vor fi salarii mici, la sectoare cu valoare adăugată mai mare”, a mai spus Stanislav Ghilețchi.
Datele arată că aproape 40% din populația aptă de muncă a Republicii Moldova se află în prezent peste hotare, iar diferența salarială față de Uniunea Europeană rămâne considerabilă. Dacă în UE salariul mediu este de aproximativ 3.500 de euro, în Republica Moldova acesta se situează între 700 și 800 de euro.
