INSCOP Research – Barometru privind percepția românilor asupra Unirii României cu Republica Moldova: Peste 70% ar vota pentru reîntregirea țării

Unirea Republicii Moldova cu România beneficiază de un sprijin larg în societatea românească, potrivit celei mai ample cercetări sociologice dedicate percepției românilor față de Republica Moldova. Datele sondajului realizat de INSCOP Research în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro” arată că aproape 72% dintre respondenți ar vota pentru unirea celor două state în cazul organizării unui referendum. Studiul relevă, totodată, că majoritatea românilor consideră unirea o datorie istorică și îi percep pe cetățenii Republicii Moldova drept parte a aceluiași spațiu identitar și cultural.

Potrivit cercetării, 71,9% dintre cei chestionați declară că ar vota „DA” la un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 21,4% s-ar opune. Alți 2,1% spun că nu s-au decis încă, 3,2% nu ar participa la vot, iar 1,4% nu au oferit un răspuns.

Sondajul mai arată că sprijinul pentru unire este mai ridicat în rândul votanților USR și al bărbaților.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că subiectul unirii a depășit dimensiunea simbolică și începe să fie privită inclusiv prin prisma securității și a viitorului european al regiunii.

„Tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric. Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, a scris Remus Ștefureac pe rețelele sociale.

În ceea ce privește perspectiva realizării unirii, doar 8,4% dintre respondenți cred că aceasta s-ar putea produce în următorii trei ani, iar 13,3% în următorii cinci ani. Cei mai mulți, 29,3%, consideră că unirea ar putea deveni realitate într-un orizont mai îndepărtat, de peste zece ani. În același timp, 34,7% spun că unirea nu se va produce niciodată.

Datele cercetării indică și faptul că 67,6% dintre români consideră unirea cu Republica Moldova drept „o datorie istorică”, în timp ce 26,4% resping această idee.

Totodată, 70,6% dintre participanții la sondaj afirmă că locuitorii Republicii Moldova sunt „români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% îi consideră un popor distinct, cu o identitate separată.

Cercetarea „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” a fost realizată în perioada 14-21 aprilie 2026, prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul a inclus 1100 de persoane și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România. Marja maximă de eroare este de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

Barometrul este realizat periodic de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.