Cum arată „unionismul” care lucrează împotriva propriei idei: cazul Valeriu Munteanu (AUR)

Unionismul de discurs și realitatea politică

Deputatul basarabean de la AUR, Valeriu Munteanu, încearcă aproape permanent să se prezinte drept un apărător al identității românești din Basarabia. Vorbește despre istoria românilor dintre Prut și Nistru, invocă numele lui Grigore Vieru și al lui Gheorghe Ghimpu, iar discursul său public este construit în jurul patriotismului și al Unirii românilor. Doar că, atunci când vine momentul deciziilor politice concrete, apare o contradicție tot mai evidentă între retorică și realitate.

Decizii politice care ridică semne de întrebare

Cu satisfacție și triumfalism, Munteanu anunță că votează pentru demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, într-un moment în care România și Republica Moldova au nevoie mai mult ca oricând de stabilitate politică, coerență economică și unitate strategică.

Iar aici apare întrebarea esențială: ce fel de unionism este acesta?

Un „unionism” care destabilizează România? Un „unionism” care alimentează permanent conflictul politic intern? Un „unionism” care lovește inclusiv în capacitatea Bucureștiului de a sprijini Chișinăul?

Impactul asupra Republicii Moldova și rolul României

Republica Moldova nu are nevoie astăzi de scandal politic și radicalism electoral exportat de la București. Are nevoie de infrastructură, investiții, securitate energetică, sprijin diplomatic și stabilitate regională. În ultimii ani, România a devenit principalul sprijin politic, economic și strategic al Chișinăului. De la gestionarea pandemiei și până la efectele regionale provocate de războiul din Ucraina, Bucureștiul a intervenit constant pentru a susține Republica Moldova. Fără acest sprijin, capacitatea Chișinăului de a face față crizelor ar fi fost mult mai redusă.

Tocmai de aceea, orice tentativă de destabilizare politică a României produce inevitabil consecințe și peste Prut. Într-o perioadă în care regiunea are nevoie de stabilitate și coordonare strategică, gesturile politice făcute din calcul electoral sau din dorința de spectacol pot avea efecte mult mai grave decât simpla cădere a unui Guvern.

Dimensiunea geopolitică a instabilității

Miza Rusiei nu este neapărat una militară în raport cu România. Kremlinul urmărește de ani întregi slăbirea coeziunii europene, amplificarea tensiunilor interne și destabilizarea statelor aflate la granița estică a Uniunii Europene și a NATO.

Iar în cazul relației speciale dintre București și Chișinău, orice criză politică majoră în România avantajează indirect interesele Moscovei.

 Paradoxul „unionismului” politic

Contradicția este cu atât mai mare cu cât partidul care pretinde că luptă pentru „unirea românilor” a contribuit în ultimii ani la radicalizarea discursului public și la tensionarea relației dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.

În mediul online, retorica extremistă și populistă promovată de numeroși reprezentanți și simpatizanți ai partidului a alimentat inclusiv o atitudine de ostilitate față de basarabeni. În loc să construiască punți reale între cele două societăți, partidul AUR, din care face parte Valeriu Munteanu, a preferat conflictul permanent, scandalul politic și polarizarea. Iar Valeriu Munteanu nu poate pretinde că este separat de această realitate atât timp cât legitimează și susține politic direcția în cauză.

Există o diferență uriașă între patriotism și populism. Între construcție și agitație. Între responsabilitate și spectacol politic.

Patriotism versus populism

Să vorbești despre Basarabia în discursuri emoționale și, în același timp, să contribui politic la fragilizarea României exact într-un moment regional critic reprezintă o contradicție pe care tot mai mulți alegători o observă.

Adevărul este simplu: o Românie stabilă înseamnă o Republică Moldova mai sigură și, în mod implicit, deschide mai multe perspective pentru apropierea și, eventual, realizarea Unirii Republicii Moldova cu România. În schimb, o Românie destabilizată vulnerabilizează nu doar propriile instituții, ci și capacitatea Chișinăului de a se menține ferm și predictibil în fața provocărilor regionale. Iar cei care aleg deliberat jocul haosului politic nu mai pot poza într-un mod credibil în mari apărători ai interesului național și ai Unirii românilor.

Funcții instituționale și lipsa de rezultate

O altă problemă în raport cu relația România-Republica Moldova este faptul că deputatul autointitulat „unionist” Valeriu Munteanu deține în continuare funcția de președinte al „Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova”, o poziție care, în mod normal, presupune facilitarea dialogului și accelerarea procesului de apropiere dintre cele două maluri ale Prutului.

Cu toate acestea, activitatea sa în cadrul acestei comisii nu s-a concretizat până în prezent prin rezultate vizibile sau inițiative semnificative în direcția consolidării relațiilor dintre România și Republica Moldova ori a parcursului european al Chișinăului.

Mai mult, în spațiul public, Munteanu a promovat în repetate rânduri un discurs critic la adresa Uniunii Europene, marcat de accente populiste și de interpretări contestate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra coerenței dintre poziția instituțională pe care o ocupă și mesajele politice pe care le transmite.