Tiraspolul cere bani de la populație și companii pentru plata pensiilor și salariilor. Regiunea transnistreană, lovită de o criză economică profundă
Administrația separatistă de la Tiraspol încearcă să acopere golurile bugetare prin colecte publice, după ce economia regiunii transnistrene a intrat într-un declin accentuat pe fondul reducerii livrărilor de gaze rusești, al scăderii exporturilor și al pierderii avantajelor energetice care au susținut ani la rând modelul economic al regiunii. Autoritățile separatiste au lansat un așa-zis fond de sprijin social, denumit „Împreună”, destinat finanțării pensiilor, salariilor și altor plăți sociale.
Inițiativa aparține așa-zisului premier transnistrean, Alexandr Rozenberg, care susține că economia regiunii se află într-o situație critică „din cauza restricțiilor externe, a problemelor logistice și a consecințelor sistării livrărilor de gaze la începutul anului 2025”.
Potrivit administrației separatiste, donațiile ar urma să fie gestionate transparent, iar toate transferurile vor fi publicate pe platforma dedicată fondului. Cu toate acestea, până luni, 11 mai, la ora 17:00, în conturile fondului fuseseră colectate puțin peste 12 mii de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 12,7 mii de lei.
Publicația Zona de Securitate atrage atenția că inițiativa reprezintă o încercare a regimului de la Tiraspol de a transfera asupra populației și mediului de afaceri responsabilitatea pentru acoperirea cheltuielilor publice ale regiunii separatiste.
„Nu este vorba doar despre pensii și indemnizații, ci și despre salariile pretinsului aparat de stat: de la funcționari și administrația ilegală a lui Vadim Krasnoselski până la structurile de forță, inclusiv așa-numitul MGB”, menționează „Zona de Securitate”.
Potrivit Teleradio-Moldova, economia regiunii transnistrene a fost afectată sever de mai mulți factori: războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, reducerea drastică a gazelor rusești și renunțarea Chișinăului la energia electrică produsă în stânga Nistrului.
Datele arată că exporturile regiunii s-au redus cu peste 54% în ultimii patru ani, iar salariul mediu din regiune este de aproximativ două ori mai mic decât pe malul drept al Nistrului. La începutul anului 2026, salariul mediu estimat în regiune era de aproximativ 8.400 de lei, comparativ cu circa 17.400 de lei prognozați pentru restul Republicii Moldova.
Expertul economic Ion Preașcă explică faptul că modelul economic al regiunii separatiste depindea aproape integral de gazele ieftine furnizate de Rusia și de exporturile industriale.
Anterior, regiunea consuma anual peste două miliarde de metri cubi de gaze la preț redus, ceea ce permitea centralei de la Cuciurgan să producă energie electrică ieftină și să alimenteze industria locală. Începând cu 1 ianuarie 2025, însă, regiunea nu mai beneficiază de aceleași volume de gaze ieftine, iar livrările actuale sunt mult mai reduse și realizate prin mecanisme complicate.
Pe fondul acestei situații, administrația de la Tiraspol a prelungit în repetate rânduri starea de urgență economică instituită încă din decembrie 2024. În paralel, Chișinăul a început eliminarea treptată a facilităților fiscale acordate regiunii transnistrene, proces care urmează să fie finalizat până în anul 2030.
O parte din veniturile obținute prin uniformizarea taxelor și impozitelor vor fi direcționate către un fond de convergență destinat proiectelor de infrastructură și programelor de dezvoltare pentru localitățile din stânga Nistrului.
