Fără acord privind gazoductul „Puterea Siberiei – 2”, dar cu prelungirea regimului fără vize. Cum s-au încheiat negocierile dintre Vladimir Putin și Xi Jinping în China

Vladimir Putin a ajuns în China împreună cu o amplă delegație rusă, pe 20 mai, a purtat negocieri cu liderul chinez Xi Jinping. Cei doi lideri au semnat 40 de documente de cooperare, inclusiv o declarație privind „lumea multipolară”. Totodată, Rusia și China au anunțat prelungirea regimului fără vize. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să obțină un acord într-una dintre cele mai importante chestiuni pentru Kremlin – termenii și calendarul construcției gazoductului „Puterea Siberiei – 2”. Publicația „Vot Tak” a analizat cele mai importante momente ale vizitei lui Putin la Beijing.

Președintele Rusiei a ajuns în China în seara zilei de 19 mai. Vizita a fost dedicată oficial marcării a 25 de ani de la semnarea Tratatului de bună vecinătate, prietenie și cooperare dintre Rusia și China.

Aceasta este deja a patra deplasare a lui Putin în China de la începutul războiului împotriva Ucrainei. În toamna anului 2023, liderul rus a participat la forumul „O centură, un drum” de la Beijing, iar în mai 2024 a revenit în China după realegerea sa pentru un nou mandat prezidențial. O altă vizită a avut loc în septembrie 2025, când Putin a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și la parada militară organizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

De această dată, la Beijing a sosit și o delegație rusă numeroasă, formată din vicepremieri, miniștri, șefi ai corporațiilor de stat, reprezentanți ai marilor bănci și ai celor mai importante companii rusești. Din delegație au făcut parte ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, șeful Rosneft Igor Secin, directorul Gazprom Alexei Miller, fondatorul Volga Group Ghenadi Timcenko, coproprietarul Novatek și Sibur Leonid Mihelson, precum și omul de afaceri Oleg Deripaska. Au mai participat reprezentanți ai Băncii Centrale a Rusiei, VEB, Rosatom și Roscosmos.

În dimineața zilei de 20 mai, Vladimir Putin a ajuns la Palatul Adunării Populare din Piața Tiananmen, unde a fost întâmpinat de Xi Jinping. După ceremonia oficială de întâmpinare, desfășurată pe fundalul steagurilor Rusiei și Chinei, cei doi lideri au început negocierile într-un format restrâns. Ulterior, discuțiile au continuat cu participarea delegațiilor oficiale. Putin a declarat că prima parte a negocierilor a fost „substanțială” și că dialogul s-a desfășurat „într-o atmosferă de încredere”.

Ce au semnat Putin și Xi Jinping

În urma negocierilor, Vladimir Putin și Xi Jinping au semnat o declarație comună privind consolidarea parteneriatului strategic și a cooperării dintre Rusia și China.

Separat, cele două state au adoptat o declarație „privind formarea unei lumi multipolare și a unui nou tip de relații internaționale”, document care prevede aprofundarea cooperării bilaterale.

Totodată, delegațiile au semnat un pachet amplu de acorduri interstatale, interdepartamentale și corporative. Potrivit lui Putin, este vorba despre aproximativ 40 de documente, dintre care o parte au fost semnate chiar în Palatul Adunării Populare din Beijing.

Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că Rusia și China au convenit asupra unor proiecte comune în domeniul energetic și că liderii celor două țări au ajuns la un acord privind „ceva foarte important”. Pe lângă energie, au fost discutate și alte domenii „interesante”, a adăugat acesta.

Ce au discutat liderii Rusiei și Chinei

În cadrul negocierilor, Vladimir Putin și Xi Jinping au abordat în special subiecte legate de cooperarea economică și situația internațională.

Președintele rus a acordat o atenție deosebită sectorului energetic, pe care l-a numit „motorul” cooperării bilaterale. El a declarat că Moscova este pregătită să continue să asigure „livrări stabile și neîntrerupte” de petrol, gaze și cărbune către piața chineză.

Putin a mai afirmat că Rusia și China „apără împreună dreptul internațional” și promovează o politică externă independentă. De asemenea, el a evidențiat efectele pozitive ale regimului fără vize dintre cele două țări și a promis continuarea acestei practici.

La rândul său, Xi Jinping a declarat că Rusia și China contribuie „semnificativ la apărarea justiției internaționale” și intenționează să combată „manifestările hegemoniei”. Liderul chinez a numit cooperarea dintre Moscova și Beijing „un model de relații de nou tip între marile puteri”.

Miercuri seara, cei doi lideri au participat la o ceremonie oficială de ceai. Iuri Ușakov anunțase anterior că, în cadrul acestei întâlniri, Putin și Xi Jinping urmau să discute despre războiul din Ucraina, conflictul cu Iranul și relațiile cu Statele Unite.

China prelungește regimul fără vize pentru ruși

În contextul vizitei lui Vladimir Putin la Beijing, autoritățile chineze au anunțat prelungirea regimului fără vize pentru cetățenii ruși până la sfârșitul anului 2027. Inițial, măsura fusese introdusă pe 15 septembrie 2025, în regim de test, pentru o perioadă de un an.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că și Rusia va prelungi regimul fără vize pentru cetățenii chinezi până la sfârșitul anului 2027.

În prezent, cetățenii ruși pot intra în China fără viză pentru o perioadă de până la 30 de zile. Regimul se aplică călătoriilor turistice și de afaceri, tranzitului și vizitelor la rude, fiind necesar doar pașaportul internațional.

Nu există un acord privind „Puterea Siberiei – 2”

În pofida declarațiilor lui Putin despre importanța cooperării energetice dintre Rusia și China, cele două state nu au reușit încă să stabilească termenii construcției gazoductului „Puterea Siberiei – 2”, proiect care ar putea compensa pentru Moscova pierderea pieței europene.

Cu puțin timp înaintea plecării lui Putin în China, consilierul său Iuri Ușakov anunțase că subiectul urma să fie discutat „foarte detaliat” și „serios” cu partea chineză.

Cu toate acestea, Dmitri Peskov a declarat miercuri că Rusia și China nu au ajuns de această dată la un acord privind proiectul, deși au avansat în coordonarea principalilor parametri ai conductei. Potrivit acestuia, cele două părți înțeleg în linii mari traseul viitorului gazoduct și schema generală de construcție.

„Președintele a spus astăzi, în cadrul negocierilor, că există, în linii mari, o înțelegere privind principalii parametri ai proiectului «Puterea Siberiei – 2». Există o înțelegere și în privința traseului, și a modului în care va fi construit”, a declarat Peskov.

El a precizat că termenele exacte de implementare a proiectului nu au fost încă stabilite, însă a calificat drept „o realizare importantă” nivelul actual de coordonare dintre cele două state.

Proiectul „Puterea Siberiei – 2” este discutat încă din 2014 și ar urma să devină unul dintre cele mai mari coridoare de gaze către China, prin Mongolia. Capacitatea sa este estimată la până la 50 de miliarde de metri cubi anual. Negocierile s-au prelungit din cauza divergențelor privind prețul, traseul și condițiile de livrare.

De ce gazoductul este mai important pentru Moscova decât pentru Beijing

Economistul Vahtang Parțvania a declarat, într-un interviu pentru „Vot Tak”, că Rusia și China se află în poziții inegale în aceste negocieri. China este cel mai mare consumator de resurse energetice din lume, în timp ce Rusia încearcă să implementeze proiectul „Puterea Siberiei – 2” pentru a-și îmbunătăți situația economică prin creșterea veniturilor din petrol și gaze.

„Principala problemă este prețul. China cumpără gaz rusesc la un preț mai mic decât cel mondial. Prețul ajunge la aproximativ 250 de dolari pentru o mie de metri cubi, în timp ce Uniunea Europeană plătește uneori și 500–600 de dolari”, a explicat expertul.

Acesta a menționat că înainte de război Uniunea Europeană consuma anual 150–160 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, în timp ce China importa doar aproximativ 10 miliarde. În prezent, consumul Chinei a crescut la circa 40 de miliarde de metri cubi, însă aceste volume rămân mult sub nivelul fostelor exporturi către Europa.

Parțvania consideră că, prin prețurile actuale, Rusia subvenționează indirect economia chineză, reducând costurile de producție și făcând produsele chinezești mai competitive pe piețele mondiale.

El mai afirmă că Kremlinul încearcă să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu și de fluctuațiile de pe piața petrolului și gazelor. Totuși, chiar și în cazul unui acord privind „Puterea Siberiei – 2”, livrările efective nu ar putea începe mai devreme de 7–10 ani.

„China are surse alternative de energie care îi permit să reducă dezechilibrele generate de conflictul cu Iranul. Rusia, în schimb, suferă din cauza scăderii ponderii veniturilor din petrol și gaze, ceea ce duce la creșterea deficitului bugetar”, a explicat expertul.

Influența Chinei crește

Cu o săptămână înaintea vizitei lui Vladimir Putin la Beijing, în China s-a aflat și președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a discutat cu Xi Jinping despre relațiile economice dintre SUA și China, războiul din Orientul Mijlociu și situația Taiwanului.

Politologul Evgheni Roshchin a declarat pentru „Vot Tak” că cele două vizite demonstrează creșterea influenței Chinei pe plan internațional. Potrivit acestuia, lumea a intrat într-un „sistem bipolar”, dominat de SUA și China.

„Războiul dintre SUA și Iran a evidențiat noua realitate internațională: China este astăzi la fel de influentă ca Statele Unite. Washingtonul este nevoit să apeleze la Beijing pentru a gestiona conflictul din Orientul Mijlociu”, a declarat Roshchin.

Analistul a subliniat că, în cazul Rusiei, dependența de China este și mai evidentă.

„Dacă nu ar exista sprijinul economic al Chinei pentru Rusia, am fi discutat deja despre negocieri de pace reușite între Ucraina și Rusia, deoarece o mare parte a comerțului și a livrărilor necesare industriei militare ruse trec prin China. De China depind astăzi cele mai mari două conflicte militare”, a concluzionat expertul.