„Comoară” în beciul casei: 75.000 de euro, într-un vas de plastic pentru murături, ascuns după butoaiele cu vin. Cum a explicat procurorul general moștenirea de la părinți

Un vas de plastic folosit în mod obișnuit în satele moldovenești pentru conservarea legumelor, o pungă de plastic și un raft aflat în spatele butoaielor cu vin. Așa a explicat Alexandru Machidon, numit procuror general în aprilie, locul în care ar fi fost găsit numerarul în valută străină primit drept moștenire de la părinți. Detaliile apar în raportul Comisiei de Evaluare a Procurorilor, care a analizat inclusiv proveniența banilor declarați de Machidon în contextul verificării integrității sale etice și financiare.

Potrivit documentului, Comisia a examinat, între altele, suma de 75.000 de euro pe care Machidon a spus că a moștenit-o de la părinți și pe care ar fi împărțit-o cu sora sa. Din această sumă, el a declarat ulterior 55.000 de euro drept moștenire, în declarația de avere pentru anul 2018. Raportul arată că banii au fost analizați în contextul achiziționării, în decembrie 2018, a unui apartament.

Comisia notează că, la a doua audiere, Machidon a oferit detalii despre gospodăria părinților săi. Potrivit raportului, aceasta includea „casa de locuit, o altă casă de locuit în care locuiau părinții săi, trei anexe în care păstrau diverse bunuri și, de asemenea, anexa cu beciul, unde a fost găsit numerarul în valută străină”.

Cea mai importantă explicație apare la punctul 76 al raportului, unde este descris exact locul în care ar fi fost ținuți banii.

„Solicitat să explice locul exact în care a fost găsit numerarul în valută străină, subiectul a declarat că acesta a fost păstrat într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obișnuit în satele moldovenești pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei utilizate pentru depozitare”, se arată în raport.

Machidon a mai explicat că în acel beci părinții săi păstrau vin și conserve de casă, iar vasul în care s-ar fi aflat banii era așezat lângă alte recipiente similare.

„El a explicat, de asemenea, că în acel beci părinții săi păstrau vin și conserve de casă și că vasul era situat pe un raft, alături de alte trei-patru vase similare, în spatele a trei butoaie de vin”, se mai menționează în document.

Tot potrivit raportului, Alexandru Machidon a declarat că vasul nu era ușor de observat, însă el l-ar fi identificat rapid, deoarece știa din copilărie că părinții păstrau economiile în acea zonă.

„El a explicat că vasul nu era ușor vizibil și că l-a identificat rapid, deoarece el și sora sa știau din copilărie că părinții lor obișnuiau să păstreze economiile în acea zonă”, se arată în raport.

În fața Comisiei, Machidon a fost întrebat dacă membrii familiei știau despre suma acumulată de părinți și locul unde era păstrată. Acesta a declarat că el și sora sa ar fi știut, încă din copilărie, că părinții țineau bani în apropierea casei, însă nu ar fi cunoscut niciodată suma exactă.

„La ambele audieri, subiectul a fost întrebat dacă el și membrii familiei sale știau despre suma de bani în numerar acumulată de părinții săi și unde a păstrat-o. Subiectul a explicat că el și sora sa au știut întotdeauna, încă din copilărie, că părinții lor își păstrau economiile în beciul unei clădiri auxiliare/anexe din apropierea casei părinților, într-un anumit loc, însă nu au știut niciodată despre suma exactă”, notează Comisia.

Machidon a mai spus că părinții săi își păstrau împreună toate economiile: veniturile tatălui obținute în Israel, salariul mamei și banii proveniți din activitatea magazinului-bar administrat de familie.

„Acesta a explicat, de asemenea, că părinții săi își păstrau toate economiile împreună, inclusiv veniturile tatălui său din Israel, salariul mamei sale și veniturile de la magazinul-bar, pe care părinții săi îl administrau din 1995”, se arată în raport.

Comisia mai notează că Machidon nu cunoștea suma exactă acumulată de părinți, dar știa că aceștia schimbau periodic moneda națională în valută străină pentru a-și păstra economiile.

„Acesta nu cunoștea suma exactă acumulată de părinții săi, dar știa că părinții săi schimbau periodic moneda națională în valută străină pentru a-și păstra economiile”, se menționează în document.

Întrebat dacă banii aveau o destinație concretă, Machidon a declarat că în familie nu fusese discutat un scop precis. Totuși, acesta a spus că, în ultimii ani înainte de deces, tatăl său ar fi menționat de mai multe ori intenția de a cumpăra un apartament în Chișinău, pentru a se muta acolo împreună cu mama sa.

„La ambele audieri, subiectul a explicat că, în ultimii ani anteriori decesului, tatăl său a menționat de mai multe ori că dorea să cumpere un apartament în mun. Chișinău și să se mute acolo împreună cu mama subiectului, în vederea asigurării unui trai mai confortabil, însă acesta a refuzat”, se arată în raport.

Comisia a analizat și sursele din care părinții lui Machidon ar fi putut acumula suma. Potrivit raportului, acesta a indicat trei surse principale: veniturile din activitatea unei întreprinderi individuale înregistrate de tatăl său în 1995, veniturile mamei sale, care a lucrat ca profesoară între 1998 și august 2017, și veniturile tatălui, care a muncit în Israel între 2003 și 2011–2012, cu un salariu estimativ de 1.500–2.000 de dolari pe lună.

Totuși, membrii Comisiei au reținut că existența sumei găsite în gospodăria părinților nu poate fi confirmată cu certitudine. În raport se menționează că nu a fost prezentat niciun document care să ateste direct și specific existența celor 75.000 de euro.

„Comisia reține că nu este posibilă confirmarea cu certitudine a sumei numerarului găsit în gospodăria părinților. În ceea ce privește documentația aferentă moștenirii declarate de subiect, Comisia constată că acesta nu a prezentat niciun document sau alte mijloace de probă care să ateste în mod direct și specific existența sumei de 75.000 EUR”, se arată în document.

Raportul mai precizează că documentele disponibile nu arată direct că suma de 75.000 de euro ar fi fost găsită în gospodăria părinților sau că suma de 55.000 de euro declarată în 2018 ar proveni anume din moștenirea părinților.

În același timp, Comisia a luat în calcul faptul că moștenirile sunt mai greu de documentat decât alte surse de fonduri, cum ar fi împrumuturile sau donațiile. Comisia mai arată că Machidon declarase suma moștenită în declarația anuală de avere depusă în martie 2018.

„Comisia observă, de asemenea, că moștenirea diferă, prin natura sa, de sursele care permit, de obicei, documentarea contemporană de către subiecți și persoanele apropiate acestora, cum ar fi împrumuturile sau donațiile”, se menționează în raport.

După analiza acestui episod, Comisia a stabilit că, deși există semne de întrebare privind documentarea sumei, acestea nu sunt suficiente pentru a demonstra existența unei averi nejustificate sau a unei încălcări grave. În concluzia raportului, Comisia a propus promovarea evaluării externe de către Alexandru Machidon.