Concursul Eurovision din 2026 a creat în spațiul românesc mai multe opinii afișate în spațiul public, care au dominat câteva zile acest subiect și au lăsat, pe alocuri, un gust amar.
În condițiile în care Grecia și Cipru s-au susținut reciproc foarte des atât la votul juriului, cât și la televot, ani la rând acordarea celor „12 puncte” reciproce a devenit aproape un clișeu la Eurovision. Explicațiile sunt destul de evidente: limbă și cultură apropiată, identitate greacă comună (majoritatea ciprioților greci se identifică cultural foarte apropiat de Grecia), industrie muzicală conectată, artiști comuni și public comun. De multe ori, Cipru oferea 12 puncte Greciei și invers chiar și atunci când piesele nu erau considerate favorite europene. Din această cauză, relația lor era frecvent criticată ca exemplu de „bloc regional de vot”. În acest context, în relația dintre România și Republica Moldova se impune inevitabil problema „fraților” și a susținerii reciproce.
La Eurovision 2026 a izbucnit un scandal destul de mare între România și Republica Moldova legat de voturi, mai exact de diferența enormă dintre votul publicului moldovean și votul juriului moldovean. Publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, însă juriul Moldovei a oferit României doar 3 puncte. Asta a provocat reacții foarte puternice online atât în Moldova, cât și în România, pentru că relația România-Moldova la Eurovision era considerată aproape „tradițional fraternă”, similară cu Grecia-Cipru. Mai ales că România a avut un rezultat foarte bun în 2026 – locul 3, cu Alexandra Căpitănescu – iar publicul moldovean a susținut-o masiv.
În schimb, juriul Moldovei a oferit 12 puncte Poloniei, 10 puncte Israelului și 0 puncte Ucrainei. Acest lucru a fost perceput de mulți drept ceva „anormal” din punct de vedere geopolitic și cultural pentru spațiul moldo-român.
Ceea ce contează însă în această chestiune este vulnerabilitatea spațiului mediatic și, evident, frustrarea pe care unii din România au încercat să o răsfrângă asupra basarabenilor, generalizând problema. Evident că cele 3 puncte acordate de juriu dor și asta a creat un val de discurs de ură la adresa basarabenilor din partea unor români, însă s-a neglijat componenta votului publicului, cel care a acordat punctajul maxim Alexandrei Căpitănescu.
Cu regret, mesajul de ură s-a răspândit masiv în spațiul online românesc, într-atât încât a trebuit să ia atitudine Satoshi, care a transmis „un apel la rațiune” către români: „Nu alimentați ura. Țările noastre au fost și vor fi prietene”. La fel, și Alexandra Căpitănescu a comentat în aceeași manieră: „Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a știut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor șapte persoane. Nici artiștii, nici prezentatorii nu au vină, ba din contră, și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România”, a scris Alexandra Căpitănescu.
Ba mai mult, Maia Sandu a comentat: „Cred că nu ar trebui să permitem ca nimic și nimeni să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu adevărat că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai mare apreciere cântăreților români. Aceasta este partea cea mai importantă. Și felicitări atât Alexandrei, cât și lui Vlad!”.
Mesajul de ură vine și după un val la fel de mare, negativ, la adresa basarabenilor în contextul alegerilor prezidențiale din România din 2025, în care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii români din stânga Prutului l-au votat pe Nicușor Dan. Astfel, tabăra AUR-istă și extrema populistă au alimentat discursul de ură, iar la peste un an distanță vedem din nou promovarea unor mesaje denigratoare la adresa basarabenilor.
Cel mai important lucru care trebuie reținut este modul în care majoritatea basarabenilor din spațiul online au luat o atitudine promptă și au criticat juriul moldovenesc, care, într-o formulare mai puțin academică, „a trebuit să roșească” din cauza propriilor decizii.
În schimb, concluzia care se desprinde din acest scandal este că mesajul urii este convenabil doar Rusiei și acelor forțe politice care nu au legătură cu interesul național al României de pe ambele maluri ale Prutului. Mesajul de ură împotriva basarabenilor vine tocmai să combată aspirațiile firești de Reunire și să afecteze unitatea noastră comună.
