Blocajul privind alegerile din Găgăuzia ar avea în spate influența Moscovei. Ion Tăbârță: „Interferențele Federației Ruse i-au convins pe cei din Adunarea Populară să meargă împotriva Chișinăului”
Negocierile privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au intrat din nou în impas, deși anterior fusese elaborat un proiect de compromis agreat în cadrul grupului comun de lucru dintre Chișinău și Comrat. Analistul politic Ion Tăbârță susține că schimbarea de poziție a autorităților regionale nu este întâmplătoare și pune această evoluție pe seama influenței exercitate de Federația Rusă asupra conducerii autonomiei.
Tăbârță a declarat, la Radio Chișinău, că proiectul convenit inițial a fost abandonat după vizita ambasadorului rus Oleg Ozerov în regiune.
„Chiar acel grup de lucru privind alegerile din Găgăuzia a venit cu un anumit document agreat, însă, după câte se pare, interferențele Federației Ruse, în mod special ale ambasadorului neacreditat în Republică Moldova, Oleg Ozerov, care a avut o vizită acolo, i-a convins pe cei din Adunarea Populară a Găgăuziei să meargă împotriva Chișinăului”, a spus ion Tăbârță.
Analistul afirmă că reacția ulterioară a autorităților de la Comrat se înscrie în linia mesajelor promovate de propaganda rusă și contrazice cadrul legal existent în Republica Moldova.
„Mai mult, am văzut că ei au ieșit cu un contra-document în care invocă, iarăși în ton acuzator, în conformitate cu narațiunile rusești, că Chișinăul subminează Autonomia Găgăuză, ceea ce nu este așa. Avem și o sesizare la Curtea Constituțională pe acest subiect. Legea din 1994 spune foarte clar că UTA Găgăuzia este parte componentă a Republicii Moldova, iar legislația locală poate să fie doar în conformitate cu legislația națională. Acum avem o neconcordanță juridică între legislația națională și cea locală, iar după schimbările legislative din Republica Moldova, cei din UTA Găgăuzia trebuie să-și ajusteze legislația locală la cea națională”, spune expertul.
Între timp, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins documentul de compromis elaborat după consultările cu Chișinăul și Comisia Electorală Centrală, invocând riscuri pentru autonomia regiunii. În schimb, în Adunarea Populară a fost prezentat un proiect alternativ care păstrează, în mare parte, actualul Cod electoral local și conține prevederi ce intră în contradicție cu legislația electorală a Republicii Moldova.
Principala obiecție a Comitetului Executiv vizează utilizarea denumirii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” în locul termenului prevăzut de legislația națională – „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, potrivit IPN.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar în prezent legislativul regional nu mai poate adopta legi, având doar competența de a emite hotărâri.
