EXCLUSIV. Cifrele DEZASTRULUI economic în care se zbate așa-zisa Transnistria. O radiografie a prăbușirii
Pretinșii oficiali ai așa-zisei Transnistria au prezentat un raport privind activitatea socio-economică pentru primele patru luni ale anului 2026. În contextul severei crize economice, aceste cifre arată încotro se îndreaptă regiunea de la Est de Nistru.
În mod ”tradițional”, la mijlocul lunii iunie, pretinsul președinte al așa-zisei Transnistria audiază rapoarte despre activitatea economică a regiunii din ultimele patru luni. Pe parcursul săptămânii, pretinșii miniștri prezintă rapoarte și analize despre indicatorii-cheie ai vieții în gubernia nerecunoscută de pe malul stâng al Nistrului. E vorba despre o cutumă a așa-zisei politici locale.
Conform statisticilor pretinsului Minister al Dezvoltării Economice de la Tiraspol, din ianuarie până în aprilie anul curent, industria așa-zisei Transnistria a produs bunuri în valoare de 3,6 miliarde de ruble locale (aproximativ 190 milioane euro). Principalele industrii din punct de vedere al producției au fost: energia electrică – 1,3 miliarde ruble transnistrene (68,5 milioane euro), industria alimentară – 895 milioane ruble transnistrene (47 milioane euro), metalurgia feroasă – 533 milioane ruble transnistrene (28 milioane euro) și industria ușoară – 466 milioane ruble transnistrene (24,5 milioane euro).
Aceste cifre sunt semnificativ mai mari decât cele din primele patru luni ale anului 2025. Anul trecut, industria din așa-zisa Transnistria a produs bunuri în valoare de 2 miliarde de ruble locale (aproximativ 110 milioane euro), în aceeași perioadă. Tot anul trecut, regiunea a stat o lună fără gaze, confruntându-se cu întreruperi continue de curent, ceea ce a dus la închiderea parțială a aproape întregii industrii de pe malul stâng al Nistrului. Din cauza acestei crize, PIB-ul local a scăzut cu aproape 20%, iar producția industrială s-a prăbușit cu 29% față de nivelurile din 2024.
Deși nu s-a aflat niciodată într-o situație dezirabilă din punct de vedere economic, așa-zisa Transnistria nu a fost întotdeauna în criză. Înainte ca tranzitul gazelor prin Ucraina să fie oprit, industria din regiune funcționa la niște parametrii cumva normali. Prin comparație, numai în primele patru luni ale anului 2024, industria de pe malul stâng al Nistrului a produs mărfuri în valoare de 5,6 miliarde de ruble transnistrene (294 milioane euro). Gazul rusesc gratuit tranzitat prin Ucraina permitea mărfurilor ieftine din regiunea separatistă să ajungă pe piețele din apropiere.
Totul s-a schimbat la începutul anului 2025, iar în 2026, așa-zisa Transnistria continuă să trăiască într-o constantă stare de criză economică. În ciuda acestui fapt, pretinșii oficiali de la Tiraspol continuă să mintă și să dea vina pe Republica Moldova pentru declinul producției industriale și pentru marasmul economic de la Est de Nistru, care-i afectează puternic pe localnici.
„Din cauza instabilității energetice și a presiunii continue a Republicii Moldova asupra entităților economice din Transnistria, este prea devreme să vorbim despre o redresare semnificativă. Având în vedere potențialul economiei transnistrene, rezultatele ar fi fost incomparabil mai mari în circumstanțe geopolitice diferite”, se arată în raportul pretinsului Minister al Dezvoltării Economice de la Tiraspol.
Pentru neofiți, precizăm că veniturile din producția industrială NU ajung la bugetul regional. Cele mai mari întreprinderi industriale din așa-zisa Transnistria au fost vândute cu mult timp în urmă unor proprietari privați ruși. Prin urmare, bugetul primește doar un procent din cifra lor de afaceri. Bunurile produse trebuie vândute cuiva. Prin urmare, următoarea secțiune a raportului este dedicată activității economice externe a regiunii separatizate de Rusia.
Mărfurile vândute în străinătate în primele patru luni ale anului sunt estimate la 95,5 milioane de dolari. Aproximativ 54% au fost vândute către Republica Moldova, în valoare totală de 51,4 milioane de dolari. Aproximativ 28% din exporturile așa-zisei Transnistria au fost direcționate către țările Uniunii Europene, în valoare totală de 26,4 milioane de dolari. Între timp, România a achiziționat mărfuri în valoare de aproximativ 18 milioane de dolari. Mărfuri în valoare de 9 milioane de dolari au fost direcționate către țările așa-zisei Uniuni Economice Eurasiatice, reprezentând aproximativ 9% din totalul exporturilor regiunii. Dintre acestea, Rusia a achiziționat mărfuri în valoare de numai 8 milioane de dolari. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, exporturile către Republica Moldova au scăzut ușor, în timp ce vânzările către UE au crescut.
În ianuarie-aprilie 2025, așa-zisa Transnistria a câștigat aproximativ 92 milioane de dolari din exportul de mărfuri. Această sumă este practic egală cu cifrele din acest an, în ciuda unei luni fără gaze și a închiderii a aproape întregii industrii timp de două luni. Cu toate astea, cifrele pentru anul în curs și cele pentru anul trecut nu se vor compara cu cele din 2024.
Din ianuarie până în aprilie 2024, exporturile așa-zisei Transnistria s-au ridicat la aproximativ 227 de milioane dolari. Aceasta reprezintă o creștere de aproape 250% față de aceeași perioadă a anului trecut. Republica Moldova, UE și Rusia (pe ultimul loc) au rămas principalii parteneri comerciali ai regiunii. Malul stâng al Nistrului a câștigat aceste sume datorită exportului de energie electrică de la Centrala Hidroelectrică Regională Minsk (MGRES) către Republica Moldova, și datorită exportului de metal de la Combinatul Siderăresc Minsk (MMZ) către România. Cu toate acestea, de la începutul anului 2025, MGRES abia a mai avut suficient gaz ca să genereze energie electrică pentru așa-zisa Transnistria, astfel încât uzinele nu o mai pot vinde către malul drept al Nistrului. MMZ a încetat practic producția de oțel laminat mare de la începutul crizei gazelor, astfel încât, în condițiile actuale, vânzările de oțel către România sunt extrem de limitate.
În acest context, veniturile bugetare ale așa-zisei Transnistria continuă să scadă vertiginos pentru al doilea an consecutiv. Din ianuarie până în luna aprilie a acestui an, bugetul de la Est de Nistru a primit aproximativ 940 milioane de ruble transnistrene (aproximativ 50 milioane euro). Această sumă este cu 41 de milioane de euro mai mică decât în aceeași perioadă a anului 2025 (minus 2,3 milioane de euro). Pretinșii oficiali de la Tiraspol au încercat să compenseze pierderile de pe piețele externe prin creșterea impozitelor pe tot ce se află în regiunea de la Est de Nistru. Din cauza creșterii poverii fiscale asupra întreprinderilor mici și mijlocii, veniturile bugetare totale nu au scăzut la fel de mult ca exporturile de bunuri. Între timp, veniturile bugetare totale pentru aceeași perioadă a anului 2024 s-au ridicat la 1,2 miliarde de ruble locale (aproximativ 63,5 milioane euro).
Luând în considerare scăderea tuturor indicatorilor, pretinsa administrație de la Tiraspol a raportat măsuri care vizează „optimizarea bugetului”. În primele patru luni ale acestui an, guvernul-fantomă a elaborat aproximativ 15 proiecte de lege care vizează reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea poverii fiscale asupra întreprinderilor mici și persoanelor fizice.
Impactul așteptat al acestor măsuri este estimat la 400 milioane de ruble transnistrene (aproximativ 21 milioane euro).
Aproape 56 de milioane de ruble transnistrene (aproximativ 3 milioane euro) reprezintă o creștere a veniturilor bugetare generată de introducerea de noi taxe. 344 de milioane (aproximativ 18 milioane euro) reprezintă o reducere a cheltuielilor bugetare curente. Reamintim că, de la începutul acestui an, pretinșii oficiali de la Tiraspol au redus cheltuielile în aproape toate „fondurile de dezvoltare a infrastructurii”. În acest raport, autoritățile locale nu fac decât să repete informații deja publicate în organele lor de ”presă” (adică de propagandă).
„Mai mult, am pregătit soluții care vizează ajustarea sistemului de partajare a terenurilor, creșterea eficienței administrării fiscale, îmbunătățirea mecanismelor de colectare a plăților în domeniul ecologiei și al managementului resurselor naturale, precum și acordarea de deduceri fiscale, extinderea bazei impozabile a sectorului bancar și creșterea veniturilor din tranzacțiile imobiliare achiziționate de nerezidenți”, se arată în raportul pretinsei administrații locale.
Citatul de mai sus indică faptul că, pe fundalul drasticei crize economice, guvernul-fantomă de la Tiraspol pregătește noi impozite și taxe pentru întreprinderi și cetățeni. Politrucii separatiști nu au propus încă nicio inițiativă legislativă, deoarece acestea sunt încă în curs de elaborare. Toate indiciile sugerează că pretinșii oficiali locali intenționează să continue să caute resurse pe „piața internă”, crescând treptat povara economică asupra cetățenilor.
Toate cifrele prezentate în rapoarte arată că, fără gaz rusesc gratuit furnizat prin Ucraina, așa-zisa Transnistria continuă să se afunde și mai adânc în criza economică. În acest context, pretinșii oficiali sunt nevoiți să reducă continuu „programele de dezvoltare” a infrastructurii în căutarea de fonduri pentru „îndeplinirea obligațiilor sociale”. Începând cu mijlocul lunii iunie 2026, practic toate veniturile bugetului local sunt destinate plății salariilor și pensiilor din sectorul public.
