EXCLUSIV: Cum sunt folosiți și batjocoriți elevii din așa-zisa Transnistria, nevoiți să se angajeze la ”stat” ca măturători stradali cu un ”salariu” de numai 50 de euro pe lună! Adevărul despre programul de muncă pe timp de vară destinat școlarilor cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani

În așa-zisa Transnistria a fost lansat, cu tam-tam propagandistic, un program de muncă pe timpul verii destinat elevilor. Mii de elevi cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani vor mătura străzile, vor trudi pe câmpuri sub arșița soarelui și vor lucra în grădinițe pe tot parcursul verii.

De ce angajează pretinșii oficiali de la Tiraspol elevi de 14 și 16 ani? Cum funcționează programul? Sunt respectate drepturile elementare ale elevilor? Aflați din cele ce urmează.

Vacanța școlară a început în așa-zisa Transnistria la începutul lunii iunie. Pretinsul Serviciu local de ocupare a forței de muncă, ca de obicei, a anunțat lansarea unui „program de vară cu locuri de muncă cu jumătate de normă pentru școlari cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani”. Zeci de reportaje pot fi găsite în ”presa” de la Est de Prut (adică, în propaganda de acolo), așa-zișii oficialii îndemnând oamenii să se înscrie în acest program, totodată subliniind ”beneficiile” pe care le va oferi copiilor. În cea mai vetustă tradiție sovietică, în cadrul acestor bâlciuri propagandistice, femei zâmbărețe și copii fericiți vorbesc despre cum muncesc cu drag și spor, câștigându-și veniturile pentru cheltuielile mici și ajutându-și părinții.

Copiii cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani sunt angajați cu acordul scris al părinților. Programul de lucru este de patru ore pe zi, cinci zile pe săptămână, de obicei între orele 8:00 și 12:00. Pentru 80 de ore de muncă pe lună, școlarii sunt plătiți între 960 și 1.100 ruble transnistrene pe lună (între 50 și 58 euro). Remunerația depinde de tipul muncii prestate. Toate plățile se efectuează din bugetul local.

Școlarii pot fi repartizați la lucrări de asistare a educatorilor în grădinițe, la activități în instituții ”culturale” regionale, la activități agricole în cadrul unui institut local de cercetare agricolă sau la servicii de amenajare și ”înfrumusețare” urbană. Una dintre cele mai frecvente sarcini pentru școlari rămâne cea de amenajare și ”înfrumusețare” urbană.

Programul vizând această muncă pe timp de vară a fost inițiat în 2004, dar, timp de aproape 20 de ani, a avut o cerere redusă. Cu toate astea, după începutul invaziei rusești la scară largă din Ucraina, în 2022, așa-zisa Transnistria a intrat în prima etapă a unei severe crize economice. În mod legitim, ucrainenii au închis granița cu gubernia separatizată, având în vedere pericolul rusesc de la Est de Nistru, iar toate importurile și exporturile din regiune au început să fie reglementate de autoritățile vamale constituționale moldovenești. Populația de pe malul stâng al Nistrului a început să se zbată într-o sărăcie drastică, din cauza inflației și a creșterii prețurilor la toate bunurile. În 2022, pretinsele autorități de la Tiraspol au început să promoveze din ce în ce mai intens programul pentru școlari pe timp de vară și până la urmă, în această conjunctură de marasm economic, elevii au devenit mai dispuși decât în trecut să se înscrie.

De exemplu, în 2021, 546 de copii au fost angajați în programul de muncă pe timp de vară pentru școlari, acesta derulându-se pe parcursul a trei luni. În 2023, numărul a crescut la 903. În 2024, numărul școlarilor care au lucrat în timpul verii a ajuns la 1.211, pentru ca în 2025 să fie stabilit un record – 1.406 copii înscriși pentru muncă de vară.

Potrivit planurilor pentru vara anului 2026, bugetul regional alocă 1.130 de posturi de muncă pentru copii. Nota explicativă la ordinul „privind lansarea programului de lucru cu jumătate de normă de vară” precizează că „din cauza crizei economice acute, numărul posturilor vacante a fost redus. Cu toate acestea, dacă va exista un aflux de solicitanți, limitele de finanțare pentru acest program pot fi majorate”. La mijlocul lunii iunie, aproximativ 1.300 de școlari se înscriseseră deja pentru programul de lucru cu jumătate de normă.

Pentru neofiți, subliniem că nu este deloc o coincidență faptul că acești copii sunt repartizați la muncă în grădinițe, în ”instituții” zise ”culturale”, la institutul local de cercetări agricole sau în zona serviciilor de salubritate și amenajare urbană. Salariile în aceste ”instituții” sunt printre cele mai mici din întregul sector public al așa-zisei Transnistria. După 2022, toate ”instituțiile publice” din regiunea de la Est de Nistru se vor confrunta cu lipsuri de personal. Pe fondul inflației și al pierderii veniturilor, oamenii refuză să lucreze pentru 100 de euro pe lună, preferând să părăsească sectorul public.

Potrivit statisticilor oficiale ale așa-zisului serviciu local de ocupare a forței de muncă, există aproximativ 100 de posturi vacante pentru educatori începători și personal tehnic în grădinițele din regiune. Aceleași cifre indică, de asemenea, că regiunea se confruntă cu o lipsă acută de lucrători în domeniile aferente culturii, în special bibliotecari și lucrători în muzee. Pretinsul serviciu de ocupare a forței de muncă nu publică cifre specifice. Cu toate acestea, așa-zisele servicii de amenajare a teritoriului și ”înfrumusețare”, care sunt esențiale pentru menținerea „stării sanitare corespunzătoare” a orașelor, merită o atenție specială. Acestea includ măturătorii stradali, gunoierii și curățătorii de parcuri și piețe. Adică întregul domeniu al salubrizării urbane.

De la începutul anului 2023, așa-zisa Transnistria se confruntă cu o lipsă critică de oameni de serviciu, de îngrijitori. Problema este cronică și e discutată în mod regulat de pretinșii oficiali de la Tiraspol, însă nu există soluții. Vârstele oamenilor de serviciu activi în prezent variază între 50 și 76 de ani. Dacă nu-s deja pensionari, sunt la vârsta pensionării, fiind forțați să continue să lucreze din cauza pensiilor rușinos de mici pentru limită de vârstă. Inevitabil, oricâte probleme ar întâmpina, de regulă tinerii sunt reticenți în a intra în aceste activități din cauza salariilor mici și a muncii dificile.

Salariul unui singur om de serviciu este de numai 2.300-4.600 de ruble transnistrene (echivalentul 121-242 euro). În acest domeniu al salubrizării, situația este complicată de natura muncii ”la bucată”, care se bazează pe principiul „cu cât faci mai multă curățenie, cu atât câștigi mai mult”. Pentru a câștiga salariul maxim posibil, o persoană trebuie să măture străzile și să strângă gunoiul de dimineața până seara târziu. Nu toată lumea este dispusă să facă o astfel de muncă.

Cea mai critică situație cu personalul de salubrizare stradală se regăsește chiar în așa-zisa ”capitală” Tiraspol. Din cauza lipsei de personal în sectorul locuințelor și utilităților, doar 45 din cele 245 de străzi ale orașului sunt curățate în mod regulat. Aceasta înseamnă că o parte semnificativă a acestuia rămâne fără salubritate adecvată, pradă gunoaielor, miasmelor, șobolanilor și gândacilor. Această problemă este discutată în mod regulat de pretinșii oficiali de la Tiraspol, care plănuiseră să majoreze în 2025 salariile lucrătorilor din domeniul locuințelor și utilităților. Cu toate acestea, din cauza drasticei crize economice, dar și din pricina crasei indolențe care îi caracterizează, această măsură a fost amânată până la „vremuri mai bune”.

Potrivit pretinsului serviciu local de ocupare a forței de muncă, regiunea se confruntă cu un deficit de aproximativ 400 de lucrători în domeniul locuințelor și utilităților. Această statistică include personalul de curățenie, gunoierii și șoferii camioanelor de gunoi; cu toate acestea, nu include personalul de curățenie angajat în școli și grădinițe. Cele mai mari orașe din așa-zisa Transnistria au în prezent personal de curățenie la doar 20-30% din capacitatea necesară. Și procentele astea spun totul.

De menționat că, potrivit legislației moldovenești, copiii pot începe să lucreze la vârsta de 15 ani numai cu acordul părinților. Republica Moldova nu are un program de stat pentru ocuparea forței de muncă a tinerilor, spre deosebire de așa-zisa Transnistria nerecunoscută de nimeni pe plan internațional. Cu toate acestea, există campanii private de ocupare a forței de muncă pentru tineri, susținute de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Locurile de muncă sunt în principal în industria comerțului, agricultură și restaurante, fapt ce aduce multe beneficii.

Toate ofertele de muncă vin de la companii private, iar firmele angajează cu ușurință elevi și studenți. Timpul petrecut la muncă este similar cu cel reclamat și în așa-zisa Transnistria: 4 ore pe zi, 5 zile pe săptămână. Numai că, spre deosebire de malul stâng al Nistrului, salariile variază între 3.000 și 6.000 de lei pe lună. Ceea ce înseamnă că în Republica Moldova elevii pot câștiga cu 300-600% mai mult în timpul verii decât pe malul stâng separatizat de ruși, fără a fi nevoiți să ocupe cele mai nepopulare locuri de muncă. Nu este deloc clar cum este monitorizată respectarea condițiilor de muncă pentru elevi în timpul „muncilor de vară” din așa-zisa Transnistria. În Republica Moldova, autoritățile naționale constituționale monitorizează cu strictețe respectarea legii de către angajatori, în raioane funcționând un sistem de ombudsmani (avocați ai poporului), sunt active organizații internaționale și neguvernamentale și există instituții media independente.

În așa-zisa Transnistria NU există ombudsmani independenți, nici organizații internaționale sau neguvernamentale, iar toate mijloacele de informare în masă sunt controlate de separatiștii Rusiei de la Tiraspol. Conform ”legilor” de la Est de Nistru, „parchetul” local este responsabil pentru supravegherea respectării legislației muncii. Cu toate acestea, în practică, există multe cazuri în care școlarii sunt adesea „rugați să stea mai mult” și să îndeplinească anumite sarcini extra, chiar dacă această muncă NU este inclusă în ziua lor plătită de patru ore. De asemenea, nu este clar dacă școlarii vor fi plătiți în două rate, la fel ca toți angajații din ”sectorul public”, sau prin intermediul unei singure plăți. În așa-zisa Transnistria, pretinșii oficiali s-au obișnuit să-și ignore până și propriile legi, iar cetățenii s-au obișnuit să nu aibă unde să se plângă.

Pe fondul statisticilor sumbre din sectorul locuințelor și al utilităților, locurile de muncă de vară pentru școlari servesc drept un instrument convenabil folosit de pretinșii oficiali locali pentru a aborda temporar deficitul de forță de muncă din aceste sectoare. Este convenabil să se atribuie locuri de muncă nepopulare școlarilor care își caută primul venit, în timp ce așa-zisa Transnistria continuă să se confrunte cu o severă criză economică. Statisticile din 2022 privind interesul față de program demonstrează modul în care această criză îi afectează pe localnici.

În relatările din ”presa” de la Est de Nistru (adică, din propaganda separatiștilor), elevii au menționat adesea că își iau locuri de muncă cu jumătate de normă pentru a „își ajuta părinții în aceste vremuri dificile pentru republică”. Ceea ce e cel puțin caraghios. Aceasta e doar o măsură temporară, care durează numai în cursul celor trei luni de vară, cât timp copiii sunt în vacanță. Nu se știe cum intenționează pretinșii oficiali din așa-zisa Transnistria să abordeze deficitul de personal în toamnă, iarnă și primăvară.