Un satelit al AUR își schimbă identitatea politică. Formațiunea va activa sub numele Partidul Național Conservator European
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor din Republica Moldova a decis să își schimbe numele. De acum înainte, formațiunea va activa sub titulatura de Partidul Național Conservator European. Noua denumire pare să marcheze o încercare de delimitare de brandul politic din România, reducerea confuziilor electorale și repoziționarea într-un registru conservator european mai puțin polarizant, transmite RFI România.
Schimbarea vine după mai multe cicluri electorale în care AUR Moldova nu a reușit să se impună ca actor relevant. Formațiunea a rămas într-o zonă marginală, fără capacitatea de a converti vizibilitatea publică într-un rezultat electoral semnificativ.
În 2025, partidul a participat la alegerile parlamentare cu listă proprie de candidați, însă a obținut un scor redus, sub pragul de reprezentare.
În ultimii ani, conducerea de la Chișinău a insistat în mod repetat asupra statutului de partid independent, cu decizii proprii și structură separată. Noua titulatură este prezentată de conducere drept o etapă de clarificare identitară și consolidare internă.
Decizia a fost luată la congresul formațiunii desfășurat în weekend. Congresul a aprobat noul statut, programul politic și structura de conducere.
La conducerea partidului rămâne Boris Volosatîi, fost deputat în Parlamentul României pe listele AUR și fost director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, reales președinte al formațiunii. În funcția de vicepreședinte a fost ales Vadim Vacarciuc, fost deputat și fost sportiv de performanță.
Potrivit documentelor adoptate, PNCE își asumă doctrina conservatoare europeană și un program de convergență cu România și Uniunea Europeană.
Președintele partidului, Boris Volosatîi, afirmă că schimbarea nu afectează direcția politică.
„Ne schimbăm denumirea, dar nu și idealurile. Reîntregirea Națională rămâne obiectivul nostru fundamental”, a declarat acesta.
În plan interpretativ, unii observatori politici văd în această decizie și o posibilă repoziționare strategică, în condițiile în care nu există confirmări publice privind existența unor rupturi sau conflicte între formațiunile din Republica Moldova și România.
În Republica Moldova, AUR nu a reușit să atingă o vizibilitate electorală comparabilă cu cea din România, iar asocierea cu imaginea politică a AUR din București a fost uneori percepută drept un factor de distanțare în rândul electoratului.
Noua denumire este astfel interpretată ca o tentativă de reducere a confuziei electorale și de repoziționare într-un cadru politic mai puțin polarizant.
Reacții din partea altor formațiuni politice nu au fost comunicate până la acest moment. Partidul își continuă activitatea sub noua denumire, cu aceeași conducere și același obiectiv declarat: Reîntregirea Națională.
Deși partidul AUR din Republica Moldova și-a schimbat denumirea în Partidul Național Conservator European, liderul AUR România, George Simion, continuă să aibă aliați politici activi la Chișinău.
Unul dintre cei mai apropiați sateliți ai săi este liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a susținut în repetate rânduri campaniile electorale ale AUR și ale lui George Simion în Republica Moldova. În timpul alegerilor prezidențiale din România, Costiuc a promovat public mesajele AUR și a preluat acuzațiile privind presupuse fraude electorale, fără a prezenta probe.
Presa a relatat anterior și despre legăturile lui Vasile Costiuc cu Rusia, inclusiv participarea sa la un eveniment organizat la Moscova de Alexandr Kondyakov, fost consultant politic al lui Vladimir Putin.
Totodată, George Simion este vizat de acuzații din partea unor politicieni pro-europeni. Eurodeputatul Daniel Siegfried Mureșan a declarat că AUR promovează o agendă pro-rusă și anti-europeană în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
La rândul său, fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține că, după eșecul de la alegerile prezidențiale din România, George Simion ar fi utilizat pentru a influența procesele politice din Republica Moldova. Potrivit lui Șalaru, una dintre strategiile urmărite ar fi fragmentarea electoratului pro-european prin susținerea mai multor partide și candidați care se declară pro-occidentali.
