VIDEO | Corneliu Bjola, la conferința „Europa începe la Chișinău”: Republica Moldova oferă o lecție de reziliență Europei
Corneliu Bjola, profesor la University of Oxford, susține că Republica Moldova se află astăzi în centrul unor întrebări esențiale privind viitorul proiectului european, iar experiența sa de rezistență în fața presiunilor hibride trebuie valorificată nu doar la Chișinău, ci și la București și Bruxelles. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Europa începe la Chișinău”, dedicată justiției, statului de drept, securității și integrării europene.
Potrivit lui Bjola, Europa traversează o nouă etapă de transformări majore, comparabilă cu momentele istorice care au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial sau căderii Cortinei de Fier. Dacă prima generație europeană a avut drept test reconcilierea după război, iar generația anului 1989 a avut drept miză reunificarea continentului, actuala generație trebuie să răspundă la o altă provocare: cum pot fi menținute și consolidate instituțiile democratice deja construite.
„Cred că ne aflăm în fața unui nou test, pentru că ce am învățat în ultimii 20-30 de ani este că poți să construiești instituții democratice. Problema e mai complicată: dacă le menții, dacă poți să le ții pe aceeași traiectorie. Ăsta e testul nostru de astăzi”, a declarat Corneliu Bjola.
Profesorul a explicat că sloganul conferinței, „Europa începe la Chișinău”, nu trebuie înțeles în sens geografic, ci în sens politic, instituțional și valoric. În opinia sa, Republica Moldova devine astăzi un spațiu în care sunt testate întrebări decisive despre viitorul european: reforma justiției, încrederea cetățenilor în stat, reziliența democratică și capacitatea instituțiilor de a rezista presiunilor interne și externe.
„Când vorbim de Europa începe la Chișinău, nu vorbim că Europa începe neapărat geografic. Eu aș spune că sunt întrebări decisive privind acest viitor european care sunt legate de ceea ce se întâmplă aici, în acest proces de integrare”, a afirmat Bjola.
Acesta a subliniat că orice proces de integrare europeană devine dificil dacă nu este susținut de încrederea cetățenilor în justiție și în aplicarea egală a legii. Potrivit lui, oamenii trebuie să simtă că legea îi protejează pe toți în mod egal, iar experiența României poate oferi Republicii Moldova nu doar modele de urmat, ci și greșeli care trebuie evitate.
„Orice integrare europeană fără încrederea cetățenilor e complicată. Trebuie ca cetățenii să înțeleagă că legea îi protejează în mod egal pe toți”, a spus profesorul de la Oxford.
Corneliu Bjola a insistat și asupra ideii de rezistență instituțională. În opinia sa, Republica Moldova a demonstrat, într-un context geopolitic dificil, marcat de amenințări hibride constante, o capacitate de reziliență pe care multe state europene nu o au în aceeași măsură.
El a făcut referire la experiența fostului premier Dorin Recean, despre care a spus că a demonstrat capacitatea Republicii Moldova de a rezista într-un context extrem de complicat. Bjola a menționat că această experiență trebuie valorificată inclusiv de România și de Uniunea Europeană.
„Republica Moldova are o experiență extraordinară. Multe țări din Europa nu au această expertiză. Republica Moldova o are: cum să reziști, totuși, într-un context foarte complicat”, a declarat Corneliu Bjola.
Profesorul a făcut trimitere și la ideea formulată de fostul disident ceh Václav Havel despre „puterea celor fără de putere”, reluată, potrivit lui, în discursul premierului canadian Mark Carney. În acest sens, Bjola a afirmat că lecția Republicii Moldova este refuzul de a se pleca în fața celui puternic și de a participa la o „iluzie colectivă”.
„Nu există un destin în care tu trebuie să te pleci neapărat în fața celui puternic. Și asta e o lecție a Republicii Moldova. În Republica Moldova nu s-a plecat și s-a refuzat să se participe la această iluzie colectivă”, a spus Bjola.
Un alt punct important al intervenției sale a vizat extinderea Uniunii Europene. Corneliu Bjola a arătat că, atunci când o țară aderă la Uniunea Europeană, nu se schimbă doar statul candidat, ci și Uniunea însăși. Din această perspectivă, Republica Moldova și România nu trebuie să se raporteze la UE doar ca beneficiari ai unor fonduri, ci ca actori capabili să contribuie cu idei la consolidarea proiectului european.
„Urăsc ideea asta că Uniunea Europeană este văzută ca bancomat. Vrem bani, bani, bani. Nu. Trebuie să și contribui. Toți au contribuit. Și atunci ai nevoie de idei cum să contribui la acest proiect european, astfel încât el să devină cât mai rezistent”, a punctat profesorul.
Conferința „Europa începe la Chișinău” este organizată în două etape. Prima zi este dedicată statului de drept și reformei justiției, iar a doua zi vizează integrarea europeană și modul în care Republica Moldova și România pot acționa împreună în noua etapă de extindere a Uniunii Europene.
